Suspendarea programului Rabla, cu o zi înainte de deschiderea înscrierii pentru persoanele fizice, a creat haos în industria auto din țara noastră, mai ales că nu se știe când și, mai ales, dacă cel mai important element al programului va demara în 2025. Recent, premierul Ilie Bolojan a declarat că Rabla se află într-un proces de analiză, motivat de nevoia de recalibrare a cheltuielilor bugetare, dar, din discuțille avute de Wall-Street.ro cu mai mulți dealeri, pare că se creionează o imagine generală sumbră.
Rabla, suspendată din cauza problemei deficitului bugetar
În aproape două decenii de existență, programul Rabla a ajutat la casarea a peste 1 milion de vehicule vechi care au fost înlocuite de peste 700.000 vehicule noi. Totodată, grație acestui program de subvenționare a cumpărării de mașini noi, piața românească a crescut într-un ritm mai accelerat decăt în cazul altor țări din regiune.
Tot acest progres a fost stopat anul acesta, când programul Rabla nu a pornit decât parțial. Autoritățile au dat deja drumul la înscrieri pentru UAT-uri și pentru persoane juridice, dar cea mai importantă etapă, cea a înscrierii persoanelor fizice, a fost înghețată. Anunțul a venit după ceasul al 12-lea, cu o zi înainte de momentul în care beneficiarii ar fi trebuit să înceapă să se înscrie pe platforma online a AFM-ului.
La acel moment, autoritățile au spus că toate programele ce urmează să intre în derulare au fost suspendate până la formarea unui nou guvern. Asta deși bugetul AFM-ului, care operaționalizează programul Rabla, avea un buget ce primise undă verde de la vechiul exeutiv.
Mai apoi, după instalarea guvernului Bolojan, au apărut noi dubii cu privire la viitorul programului de înoire a parcului auto național, mai ales în lipsa unor informații concrete cu privire la repornirea finanțării. Surse citate de o altă publicație dădeau de înțeles că Rabla ar putea fi suspendată vreme de doi ani, ceea ce ar fi un scenariu mai negru chiar și decât cele mai rele pe care le iau în calcul producătorii auto, dealerii și importatorii.
Totuși, săptămâna trecută, Bolojan a făcut (parțial) lumină în această speță, dezmințind informația că Rabla ar fi înghețată până în 2028. Cu toate acestea, premierul a spus că programul este suspendat până la încheierea unei etape preliminare de analiză, care va dura circa 1-2 luni, adică până în septembrie.
„Din punctul meu de vedere, nu mai avem capacitatea financiară să susținem toate programele care erau dedicate, din bugetul de stat, unor componente economice”, a spus Bolojan. El a adăugat că ministrul de resort va veni cu o analiză pentru a putea să se vadă ce fonduri mai există pentru derularea unor programe ca Rabla, fără să spună concret dacă Rabla se numără printre programele ce riscă anularea.
Industria auto, la pământ în lipsa Rabla
Efectele absenței programului Rabla sunt evidente, iar asta în contextul în care piața auto a încetinit oricum ca urmare a multiplelor crize și probleme survenite după cei doi ani ai pandemiei de COVID-19. Fie că vorbim de criza semiconductorilor, de răcirea economică (cuplată cu inflația și scăderea puterii de cumpărare) sau de problemele geopolitice, domeniul auto a trebuit să absoarbă toate aceste șocuri.
Conform celor mai recente cifre publicate de APIA, aferente lunii iunie, vânzările de mașini noi au scăzut brutal în cea de-a șasea lună a anului. Mai precis, vorbim de un volum total de 10.522 de unități vândute în luna iunie, în scădere cu 50,1% față de perioada similară a anului anterior. Odată cu aceste cifre, APIA a tras și un semnal de alarmă, avertizând asupra unui „impact major” pentru această ramură importantă a economiei.
Nu mai devreme de toamna trecută, fostul premier Marcel Ciolacu spunea că fără segmentul auto, PIB-ul României s-ar prăbuși. Cele mai recente decizii ale guvernanților, însă, dau de înțeles mai degrabă că susținerea industriei auto nu reprezintă o prioritate.
Mai mult, reprezentanții din industria auto cu care Wall-Street.ro a avut ocazia să discute în ultimele săptămâni sunt sceptici cu privire la viitorul programului Rabla. Surprinși - la fel ca și noi - de suspendarea Rabla, despre care spun că nu știau înainte de 18 iunie când a și venit anunțul oficial, aceștia spun că este puțin probabil ca Rabla să mai pornească în 2025.
Mai multe persoane cu care am vorbit spun că situația va fi foarte dificilă și că nu se vor putea atinge rezultatele din 2024. Totuși, unii sunt încrezători că cei care voiau să-și cumpere o mașină pe benzină (ICE pur) sau pe benzină mild-hybrid, o vor face oricum fiindcă subvenția nu era oricum mare.
Conform grilei de subvenționare aprobate prin Ghidul de aplicare modificat, AFM-ul ar oferi - dacă Rabla se reia cu datele cunoscute - 12.000 lei sau 2.400 de euro la achiziția unui hibrid, respectiv
10.000 lei sau 2.000 de euro la cumpărarea unei mașini cu propulsie termică (inclusiv GPL/GNC, dar fără diesel).
Cum au reacționat asociațiile de profil după suspendarea Rabla
Asociațiile de profil, fie că vorbim de ACAROM, APIA sau de AIDMM, au avut reacții prompte și virulente după suspendarea Rabla, spunând că, în cel mai „negru” scenariu, industria auto din România va fi îngropată și, mai mult decât atât, România nu-și va putea atinge țintele de reducere a CO2-ului - pentru că în locul mașinilor noi, românii cumpără tot mai multe mașini second-hand.
ACAROM a caracterizat deciziat drept „o greșeală imensă care va aduce României pierderi greu de recuperat”, în timp ce APIA a precizat că „efectul direct este de slăbire nu doar a sectorului auto, cât și a economiei în general.
„Pe primele 5 luni din 2025, piața auto pentru vehicule noi vândute persoanelor fizice se află în scădere cu 26% față de perioada similară din 2024, cauza principală fiind întârzierea lansării programului RABLA 2025, în timp ce importul de vehicule second-hand (în marea lor majoritate nefiscalizate) a crescut cu peste 30%, vârsta medie a acestora fiind de peste opt ani”, a mai transmis ACAROM.
Tot aceștia au subliniat că, în 2025, am ajuns la un raport de 1 la 3 între mașinile rulate și cele noi, ceea ce contribuie negativ la îmbătrânirea parcului auto național – vârsta medie actuală fiind 15,4 ani. APIA a scos la lumină și problema vânzărilor tot mai proaste de EV-uri, care trebuiau să fie susținute în 2025 de o subvenție mai mare (crescută de la 5.100 de euro la 7.400 de euro).
„Vehiculele electrice au înregistrat un declin de 41,2 % în primele cinci luni din 2025, față de perioada similară a anului trecut, situând România pe ultimul loc în UE la acest capitol,” a transmis APIA, iar reculul general al pieței a crescut la peste 20% year-on-year pentru perioada aferentă ianuarie - iunie.
„În scenariul cel mai negru în care programul Rabla pentru persoane fizice va fi anulat total, piața auto și moto nu va putea recupera până la final de an sub nicio formă scăderea pe care o înregistrează deja. Lipsa unui instrument vital de stimulare subminează cererea, afectează distribuitorii locali și pune în pericol locurile de muncă din acest sector”, a adăugat AIDMM, asociația de profil pentru industria moto.
„Oprirea subvențiilor nu doar că va conduce la prăbușirea piețelor auto-moto, dar va avea exact efectul opus: România se va umple din nou de vehicule vechi, din import, care nu respectă normele de poluare și care vor pune în pericol siguranța în trafic, ulterior sfârșind abandonate în orașele și satele noastre”, a mai spus Andrei-Sebastian Ivan, reprezentant al AIDMM.
Care este impactul economic al Rabla
Eficiența programului este dată nu numai de numărul de RABLE scoase din uz/casate, dar mai ales de componenta economică a acestuia, explică ACAROM.
Cunoscut fiind faptul că vânzările de autovehicule noi sunt fiscalizate în proporție de 100%, raportul între sumele alocate și sumele colectate ca urmare a achiziției de vehicule noi prin RABLA este de 1 la 1,5 (adică pentru 1 LEU alocat se colectează 1.5 LEI), și aici ne referim doar la TVA.
Dacă includem și sumele adiacente colectate la bugetul statului din: impozit pe salarii, impozit pe profit, CAS și CASS, accize combustibili etc, raportul beneficiu/cost al programului RABLA pentru vehicule depășește 1 la 2 (pentru un LEU cheltuit, statul câștigă 2 LEI).
Astfel, in pofida opiniilor contrare exprimate în media, programul RABLA pentru autovehicule aduce venituri la bugetul de stat, nefiind nicidecum o cheltuială nejustificată.
Totodată, derularea programului RABLA a dus la scăderea emisiilor poluante ale autovehiculelor existente în parcul auto, la creșterea siguranței rutiere, dar și la atingerea unor obiective de mediu obligatorii.
Menționăm faptul că la ediția 2025 a programului RABLA pentru vehicule, fondurile alocate sunt provenite din certificate verzi, nereprezentând o componentă directă a bugetului național, a explicat ACAROM-ul.
