Premierul Ilie Bolojan a oferit detalii cu privire la programul Rabla, care a fost înghețat parțial înainte de formarea actualului guvern de coaliție. Acesta a spus că toate programele bugetate din fonduri publice care au fost înghețate vor intra, în următoarele 1-2 luni de zile, într-o etapă de analiză și, mai apoi, se va decide ce programe vor fi reluate.
Rabla, sub ghilotina financiară a Guvernului. Ce spune Bolojan
Pe data de 18 iunie, cu doar o zi înainte ca programul Rabla să se deschidă și pentru persoanele fizice, autoritățile au anunțat că suspendă acest element al programului, după ce fuseseră deja demarate înscrierile pentru UAT-uri, dar și pentru persoane juridice.
La acel moment, Administrația Fondului pentru Mediu, care derulează programul Rabla în cadrul Ministerului Mediului, a explicat că această înghețare a Rabla pentru persoane fizice este motivată de vidul guvernamental, din moment ce pe 18 iunie România încă nu avea un guvern definitivat și investit prin votul Parlamentului.
„Negocierile din ultimele zile în ceea ce priveşte constituirea unui nou guvern au scopul de a aduce echilibru şi stabilitate, tocmai de aceea este important ca noul guvern, împreună cu AFM, să prioritizeze alocările bugetare în funcţie de nevoile actuale ale populaţiei. AFM îşi va păstra poziţia şi va promova finanţarea programelor de mediu care au direct impact asupra mediului, implicit asupra calităţii vieţii oamenilor”, a spus, la acel moment, Florin Bănică, președintele AFM.
Ulterior, din cauza problemei deficitului bugetar, tot mai multe voci au pus sub semnul întrebării viitorul programului Rabla în 2025, dar și pe mai departe. De aceea, mai multe organizații de profil - inclusiv APIA și ACAROM - au criticat dur decizia autorităților, avertizând că România riscă să rateze multiple ținte de mediu, dar și că este pus în pericol întreg sectorul auto.
Acum, premierul Ilie Bolojan, vorbind despre țintele executivului în lunile următoare, a discutat și despre programul Rabla, dar și alte programe de mediu (cum ar fi Casa Verde Fotovoltaice). Întrebat de o jurnalistă, Bolojan a spus că toate programele care au fost înghețate în ultima perioadă vor intra într-o analiză a miniștrilor de resort, o analiză ce va dura 1-2 luni de zile.
El susține că, în situația în care se află România, nu mai există anvelopa bugetară necesară acoperirii tuturor acestor cheltuieli, deși ele fuseseră bugetate deja în cadrul exercițiului bugetar actual „Din punctul meu de vedere, nu mai avem capacitatea financiară să susținem toate programele care erau dedicate, din bugetul de stat, unor componente economice”, a spus Bolojan.
„Avem componenta de panouri fotovoltaice. Personal, cred că având mult mai puțini bani la dispoziție trebuie să ne concentrăm strict pe programele care ne cresc capacitatea de a ne crește exporturile”, a adăugat premierul, făcând trimitere la faptul că programul „Casa Verde Fotovoltaice” a produs un dezechilibru în furnizarea cu curent electric, deoarece în România nu s-a investit în resursele de stocare a curentului electric furnizat de soare.
„Dacă susținem un program care înseamnă doar import total din străinătate, nu ne ajută”, a subliniat Bolojan. „Vă vom anunța care programe continuă și în ce sens”, a conchis acesta, lăsând în coadă de pește viitorul Rabla 2025 pentru persoane fizice.
Ce buget fusese pus la bătaie pentru Rabla 2025. Cât de mari erau subvențiile
În a doua jumătate a lunii aprilie, guvernul Ciolacu a aprobat bugetul AFM-ului, care includea creșterea subvențiilor pentru achiziția de mașini electrice prin programul Rabla. Concret, sub oblăduirea guvernului anterior, bugetul AFM-ului atingea un nivel record.
„Bugetul Administrației Fondului pentru Mediu pentru anul 2025, aprobat astăzi, reprezintă o creștere semnificativă de aproape 18% față de 2024”, spunea, pe 24 aprilie, Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu. Exclusiv pentru programul Rabla, bugetul era de asemenea unul record, mult mai mare ca în 2024.
„Avem un buget record de 1,43 de miliarde de lei, cu aproape 50% mai mare decât bugetul anului trecut, pe care sperăm să îl epuizăm cât mai rapid pentru că vom avea o singură sesiune”, a explicat același Bănică, pe 23 aprilie. Tot atunci, șeful AFM-ului anunța - confirmând promisiunile fostului ministru al Mediului Mircea Fechet - că valoarea ecotichetelor crește.
„Cea mai mare noutate noutate și cea mai așteptată de toată lumea este valoarea ecotichetului pentru mașinile electrice, pe care am crescut-o la 37.000 de lei, aproximativ 7.500 de euro. Sperăm ca anul acesta programul Rabla să fie un program care să întreacă orice așteptare, să bată orice alt record,” a spus președintele Administrației Fondului pentru Mediu.
Mai jos avem grila originală de finanțare a programului Rabla 2025 pentru persoane fizice, conform ultimei variante a Ghidului de aplicare:
- 10.000 lei (aproximativ 2000 de euro) pentru achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a unei motociclete;
- 12.000 lei (aproximativ 2400 de euro) pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
- 15.000 lei (aproximativ 3000 de euro) pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică;
- 37.000 lei (aproximativ 7500 de euro) pentru un autovehicul nou 100% electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
- 120.000 lei(aproximativ 24.000 de euro) pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau 100% electric, în cazul instituțiilor publice și unităților administrativ-teritoriale;
Rămâne de văzut când - sau dacă - va reîncepe Rabla 2025 pentru persoane fizice. Discutând cu mai multe persoane din industria auto, reprezentanți ai mai multor importatori și dealeri, opinia generală este una sumbră, majoritatea sugerând în discuțiile din ultimele săptămâni că Rabla nu va fi reluată și că asta va fi o lovitură puternică pentru comerțul cu mașini noi din România.
Într-o discuție recentă cu Mihai Bordeanu, Director General Dacia pe România, am aflat că Dacia se bazează foarte mult pe Rabla - poate mai mult decât majoritatea rivalilor, tocmai pentru că mașinile constructorului piteștean sunt de buget.
În trecut, cei de la Dacia spuneau că aproape 80% din vânzările lor se fac prin programul Rabla, dar noi am auzit și de procente mai mari - un procent de 70-80% din vânzări aplicându-se pentru întreaga piață auto de mașini noi din România. Asta este extrem de important, în contextul în care vânzările sunt în scădere față de 2024, iar comerțul cu EV-uri este pe tobogan.
