O decizie finală pentru toate programele de la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), inclusiv pentru "Rabla", va fi luată în pachetul numărul doi de măsuri pregătit de Guvern, a declarat, într-o conferinţă de presă, ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, transmite Agerpres.
Ce alternative au guvernanții pentru a păstra programul Rabla
„Avem, deja, mai multe scenarii pentru fiecare dintre programele gestionate de AFM, care încă nu au fost lansate, iar "Rabla" pentru persoane fizice este unul dintre aceste programe. Va trebui să fie luată o decizie în coaliţie în funcţie de banii necesari, de bugetul care este disponibil anul acesta,” a declarat ministra Mediului.
„Banii aceştia nu pot fi folosiţi decât pentru proiecte de reducere de emisii, deci automat doar acolo vor putea să fie investiţi. Dar trebuie să fie o discuţie în coaliţie, care sunt proiectele cele mai eficiente din perspectiva folosirii banilor şi a rezultatelor obţinute. În momentul de faţă, toate proiectele sunt sub analiză”, a adăugat Buzoianu.
„În fiecare zi, deschid ştirile şi găsesc alte surse care spun altceva. Eu vă spun sigur că n-au fost luate încă niciun fel de decizii. Sunt parte din această decizie, dar trebuie să fie luată o decizie în coaliţie. Astăzi, repet, sunt mai multe scenarii pentru fiecare dintre proiectele discutate,” a subliniat aceasta.
„Cel mai probabil, decizia finală va fi luată în pachetul numărul doi de măsuri, pentru că acolo sunt şi cel mai corect aşezate. Deci, în acest pachet doi de măsuri vom avea şi o decizie finală pentru toate programele, inclusiv "Rabla" - persoane fizice, persoane juridice, "Rabla" - UAT-uri şi aşa mai departe", a menţionat Buzoianu.
Recent, premierul Ilie Bolojan a declarat că al doilea pachet de măsuri bugetare va fi pus în transparență și discutat până la finele lunii în curs. Printre măsurile luate în calcul ca parte a acestui pachet de redresare a deficitului bugetar al României intră și realinierea pensiilor speciale, analizarea vârstei de pensionare a magistraților, dar și reforma ANAF.
Programul Rabla a fost suspendat, iar asta a scăzut vânzările de mașini noi cu 50%
La jumătatea lunii iunie, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a anunţat suspendarea lansării tuturor programelor de finanţare, inclusiv a sesiunii "Rabla" pentru persoane fizice, până la formarea noului guvern.
„Negocierile din ultimele zile în ceea ce priveşte constituirea unui nou guvern au scopul de a aduce echilibru şi stabilitate, tocmai de aceea este important ca noul guvern, împreună cu AFM, să prioritizeze alocările bugetare în funcţie de nevoile actuale ale populaţiei. AFM îşi va păstra poziţia şi va promova finanţarea programelor de mediu care au direct impact asupra mediului, implicit asupra calităţii vieţii oamenilor,” a declarat la acel moment Florin Bănică, preşedintele AFM.
De atunci, în spațiul public s-au rostogolit mai multe teorii cu privire la viitorul programului Rabla. Unele surse au sugerat că Rabla nu va fi reluat în următorii doi ani, ipoteză infirmată ulterior de premierul Bolojan. Acesta a subliniat că toate programele înghețate se află într-un proces de analiză care va dura „1-2 luni de zile”, dar se pare că o decizie pe Rabla va sosi mai repede.
Totuși, industria auto românească, grav afectată de suspendarea Rabla, este reticentă cu privire la viitorul acestui program. Pe cifre, comerțul cu mașini noi a scăzut cu 50% luna trecută, o încetinire pusă de asociațiile de profil pe seama lipsei Rabla. Atât APIA, cât și ACAROM au aveertizat că, în lipsa Rabla, România și-ar putea pierde credibilitatea cu privire la lupta împotriva poluării și, totodată, industria auto ar putea fi pusă pe butuci - ceea ce ar însemna noi valuri de concedieri.
Din discuțiile avute de Wall-Street.ro cu surse din domeniu, există un nivel ridicat de incertitudine legată de repornirea programelor AFM, asta în contextul în care industria depindea în proporție de peste 80% (când vorbim de vânzări către persoane fizice) pe Rabla. Sunt și cei care sugerează că este puțin probabil ca Rabla să repornească în acest an, din lipsă de fonduri, însuși Ilie Bolojan referindu-se la faptul că „nu mai există bani” pentru toate programele derulate cu surse bugetare.
Cu toate acestea, merită reamintit că efectul Rabla asupra bugetului este profund pozitiv, așa cum explică ACAROM. „Raportul între sumele alocate și sumele colectate ca urmare a achiziției de vehicule noi prin RABLA este de 1 la 1,5 (adică pentru 1 LEU alocat se colectează 1.5 LEI), și aici ne referim doar la TVA,” a transmis Asociația.
„În pofida opiniilor contrare exprimate în media, programul RABLA pentru autovehicule aduce venituri la bugetul de stat, nefiind nicidecum o cheltuială nejustificată,” adaugă sursa citată. „Menționăm faptul că la ediția 2025 a programului RABLA pentru vehicule, fondurile alocate sunt provenite din certificate verzi, nereprezentând o componentă directă a bugetului național,” a explicat ACAROM.
