„Am ajuns în punctul în care arhitectura reflectă tranziția din agricultură: de la găinile crescute liber, la fabricile de pui unde păsările stau în cuști suprapuse. Obsesia pentru eficiență este, în esență, anti-umană. Rezolvarea ar fi să ajutăm oamenii să trăiască precum «găinile crescute liber», nu ca în fermele industriale. Trebuie să ne gândim cum ar arăta «grădina zoologică» perfectă pentru specia umană”, spune Stefan Behling, Senior Executive Partner la Foster + Partners.
La Iași, arhitecții lucrează la regenerarea zonei Palas, cu mai multă vegetație, oglinzi de apă, pietonalizare și o relație mai bună cu Palatul Culturii. La Constanța, Foster + Partners coordonează masterplan-ul pentru reconversia fostei platforme Oil Terminal, un teren industrial de 38 de hectare, inactiv de peste un deceniu, situat la sud-vest de Gară.
Pentru Stefan Behling, Senior Executive Partner la Foster + Partners și membru al Design Board, problema arhitecturii contemporane nu mai este eficiența clădirii. Dimpotrivă, această optimizare dusă la extrem a devenit în prezent una dintre marile capcane ale mediului construit.
„Suntem cu toții oameni în captivitate”. Din savană, în oraș, lucrăm în birouri închise ermetic
Behling pornește de la o comparație provocatoare între oameni și animale. Dacă vedem un elefant într-o grădină zoologică, spune el, reacția noastră este de compasiune. Dar rareori aplicăm aceeași logică felului în care trăim în orașe, în clădiri închise, cu aerul produs de sistemul de ventilație, fără prea multă lumină și elemente naturale.
„Venim din savană. Suntem cu toții oameni în captivitate. Suntem în proporție de peste 95% maimuțe. Dar maimuțele nu au chirurgie pe cord sau internet. Care este atunci echilibrul între a nu renunța la vindecarea cancerului și a recupera totuși ceea ce am pierdut pe parcurs?”, spune Stefan Behling.
În opinia sa, clădirile de birouri moderne au devenit sisteme optim controlate, dar prea puțin orientate către oameni: „Clădiri de birouri, pline de bancheri în interior și afară. Facem un lucru bun sau rău creând un astfel de mediu? Clădirile închise ermetic sunt ca niște submarine în oraș, aerul nu intră și nu iese, sunt spații complet izolate. Oare asta ar fi visat maimuțele?”, a adăugat arhitectul.
“România are unele dintre cele mai bune peisaje naturale din Europa”
Critica lui Behling include și implicațiile directe pe care aceste clădiri le au pentru mediul de business. Birourile, mallurile, cartierele și proiectele mixte au mai multă valoare decât în termeni de metri pătrați construiți, randament, investiții și eficiență. Ele ar trebui să ofere mai mult confort, ceea ce s-ar traduce, în final, într-o valoare economică mai mare.
„Oamenii iubesc să se întoarcă la natură. Iubesc vacanțele, plimbările pe munte, își caută propriile paradisuri. Cu toții căutăm natura. România are unele dintre cele mai bune peisaje naturale din Europa, păduri frumoase, sate superbe. Nu vă spun ceva nou, dar ceea ce aveți aici este prețios”, spune Behling.
„Cum ar arăta grădina zoologică perfectă pentru oameni?”
Una dintre cele mai puternice idei ale discuției a vizat felul în care arhitectura modernă a împrumutat din mediul industrial ideea de eficiență. Behling compară clădirile contemporane cu fermele din prezent, unde animalele au fost extrase din mediul lor natural și sunt crescute în hale, pentru maximizarea producția.
„Privesc mișcarea modernă într-o lumină negativă, prea strâns legată de capitalism, investiții și profit. Clădirile au devenit mult prea eficiente, într-un mod periculos. Am ajuns în punctul în care arhitectura reflectă tranziția din agricultură: de la găinile crescute liber, la fabricile de pui unde păsările stau în cuști suprapuse, sau la fermele industriale unde vacile nu mai pasc pe câmp, ci sunt ținute captive la interior”, explică el.
În această logică, orașele au devenit aglomerate, cu spații verzi insuficiente, din cauză că se proiectează clădiri pentru randament, nu pentru îmbunătățirea calitatea vieții.
„Exact acest model îl aplicăm și clădirilor noastre. Această obsesie pentru eficiență este, în esență, anti-umană. Punctul de pornire pentru o schimbare reală ar fi să ajutăm oamenii să trăiască precum «găinile crescute liber» (free range), nu ca cele din fermele industriale. Până la urmă, marea întrebare pe care trebuie să ne-o punem este: cum arată designul unei grădini zoologice perfecte pentru specia umană?”, se întreabă Behling.
La Apple Park, Steve Jobs a vrut să aducă peisajul înapoi în Silicon Valley
Foster + Partners are în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute proiecte corporate și urbane din lume. Apple Park, sediul Apple din Cupertino, California, este probabil cel mai vizibil exemplu al felului în care compania a încercat să combine arhitectura, tehnologia și peisajul. Steve Jobs a contactat biroul de arhitectură în 2009 și a oferit feedback în ceea ce privește proiectarea până la moartea sa, în 2011. Campusul tech a costat 5 miliarde de dolari și a fost inaugurat în 2017.
„Am lucrat cu un lider foarte vizionar și luminat, Steve Jobs, pentru Apple Park din Cupertino, California. Viziunea era să aducem peisajul înapoi în Silicon Valley, să recuperăm livezile care dispăruseră treptat în ultima sută de ani. Și voi aveți livezi frumoase aici, în România”, spune Stefan Behling.
Există o asemănare între România și istoria Silicon Valley
Behling face o paralelă între România și istoria Silicon Valley. Zona în care se află astăzi campusul Apple era, în urmă cu aproximativ un secol, acoperită de livezi. Între timp, acestea au fost înlocuite de clădiri, asfalt și parcări. La Apple Park, s-a dorit o inversare a acestei logici păguboase pentru bunăstarea oamenilor.
„În urmă cu 100 de ani, și ei aveau livezi, dar le-au distrus, așa că am decis să le aducem înapoi. Erau 100 de acri cu câteva clădiri și parcare peste tot. Am visat să nu vedem nicio mașină și să reunim 12.000 de oameni într-un singur loc. Am creat o clădire circulară pentru a rezolva acest lucru. Asfaltul sigilase terenul exclusiv pentru mașini”, explică Behling.
Pentru Foster + Partners, Apple Park a fost și un experiment despre cum poate fi reinventat locul de muncă și cum poate peisajul să fie o parte integrantă a infrastructurii de business.
„Am lucrat cu numeroase machete și am considerat că peisajul este la fel de important precum clădirea. Oamenii pot să lucreze în interiorul sediului Apple, apoi să meargă afară și să culeagă merele și caisele direct din copac”, spune Behling.
Același interes pentru utilizatorul final al clădirii apare și în proiectul Bloomberg din Londra, unde arhitecții au proiectat o clădire ventilată natural, cu fațade gândite special pentru mai multă umbră. Iar în Trafalgar Square, intervenția Foster + Partners a vizat eliberarea unui spațiu public sufocat de trafic, prin modificări aparent mici, dar de impact asupra felului în care turiștii circulă și se bucură de piață. Compania britanică de arhitectură Foster + Partners a mai semnat designul pentru celebra clădire-turn “The Gherkin” din Londra, acoperișul de sticlă de la “The British Museum” și o reconfigurare a Reichstag, clădirea Parlamentului German.
Ce propun arhitecții la Palas Iași: mult verde, oglinzi de apă și trasee pietonale. “Nu proiectăm doar pentru client, ci și pentru oameni”
Proiectul de extindere a complexului Palas Iași, dezvoltat de IULIUS, presupune o investiție nouă de 80 de milioane de euro, care se adaugă celor peste 320 de milioane de euro investite la inaugurarea din 2012. Complexul atrage în prezent circa 22 de milioane de vizitatori anual și a generat până acum 90 de milioane de euro la bugetul local.
Noul masterplan Foster + Partners prevede creșterea spațiilor verzi cu 34%, extinderea suprafeței de retail la peste 80.000 mp și o reorganizare a circulațiilor, astfel încât zona să devină mai pietonală și mai conectată cu Palatul Culturii și axul istoric al orașului. Adiacent, Primăria Iași a dorit și remodelarea piațetei din fața Palatului Culturii, actualmente utilizată ca parcare, iar echipa de arhitecți, care a proiectat remodelarea Palas, a propus și un concept pentru această piațetă. Costul acestei propuneri suplimentare a fost de 500.000 de euro, sumă acoperită de către Iulius.
Proiectul de regenerare pornește de la zona dintre Palas Mall, Palatul Culturii, parcul cu terase verzi, și bulevardul Ștefan cel Mare. Maximilian Zielinski, Senior Partner la Foster + Partners, spune despre conceptul arhitectural că are ca fundament înțelegerea locului, a patrimoniului și a memoriei urbane.
„Am vrut să înțelegem cu adevărat locul și moștenirea culturală. Încercăm să echilibrăm istoria și viziunea pentru viitor. Nu proiectăm doar pentru client, ci pentru oameni”, spune Zielinski.
Una dintre direcțiile centrale este transformarea zonei într-un mediu mai coerent pentru pietoni și mai prietenos cu oamenii. Elemente precum bolarzii, cablurile sau spațiile reziduale sunt considerate de către arhitecți obstacole în calea unei experiențe fluide.
Proiectul urmărește mai multe direcții:
- conectarea mai bună a clădirilor istorice reper din jur;
- introducerea de arbori, fără să fie nevoie de construcții noi în acea zonă;
- punerea în valoare a siturilor arheologice deja descoperite;
- crearea unor spații de familie, umbrite și protejate;
- introducerea unor corpuri de apă și a unor peluze în cascadă;
- creșterea suprafețelor verzi, estimată în prezentarea proiectului la 34%.
„Cum aducem mai multă natură și mai multă viață în spațiile exterioare?”, rezumă Zielinski una dintre întrebările principale ale proiectului.
O miză importantă este permeabilizarea axului creat de Palatul Culturii și bulevardul Ștefan cel Mare. Se dorește eliminarea intersecției și reorganizarea circulației și a traficului auto, pentru a reduce caracterul de spațiu de tranzit dominat de mașini. Bulevardul are deja clădiri importante ale căror fațade sunt în stare bună. În lateralele acestui ax generat de bulevard, vor fi create sau valorificate mici spații secundare, cu acoperire pentru umbră, cu oglinzi de apă și locuri de ședere.
Mall-ul va fi „deschis”: terase, vegetație în interior și o relație mai bună cu Palatul Culturii
O altă componentă a proiectului Palas Iași ține de felul în care actualul Mall se raportează la spațiul public. Foster + Partners a propus reorganizarea zonelor de drop-off, a traseelor pietonale și a spațiilor periferice ale complexului, care astăzi seamănă mai mult cu un drive-through.
În același timp, arhitecții iau în calcul valorificarea teraselor neutilizate de deasupra clădirilor existente, inclusiv prin mutarea unor evenimente pe rooftop-uri, în funcție de poziția soarelui și orientarea cardinală.
Una dintre intervențiile importante vizează fațada mall-ului dinspre Palatul Culturii. Diferența de nivel, de aproximativ 30 de metri, complică circulația și relația vizuală dintre clădire și monument. Zielinski propune ca soluție deschiderea fațadei, prin înlocuirea spațiilor comerciale dinspre Palat cu o suprafață mare de sticlă. Se vor construi noi zone pentru retail, sub forma literei U, dar pe lateralele aceste fațade de sticlă, astfel încât să se creeze o esplanadă. Aceasta urmează să facă o conexiune cu Palatul Culturii și cu parcul din spatele acestuia.
Reconfigurarea mall-ului are și o componentă de sustenabilitate. Structura existentă urmează să fie păstrată, pentru evitarea risipei de materiale.
Pentru păstrarea unui spirit al locului, se fac consultări cu artiști arhitecți și istorici ieșeni, dispuși să împărtășească din expertiza lor în valorificarea caracteristicilor specifice acestei zone. De exemplu, pavajul va fi realizat în colaborare cu artiști locali.
Întrebat când ar putea fi gata modificările de la Palas, Zielinski a evitat să avanseze un termen, explicând că acesta trebuie comunicat de Iulius și de Primărie: „Studiem cum să fazăm proiectul ca să nu perturbăm spațiul public”, a spus el. Reprezentanții Iulius au în vedere un termen orientativ pentru 2030, în funcție de etapizare și de cum evoluează lucrările din subteran. Se va lucra mult în subteran, cu o continuare a parcării existente, așa încât la nivelul pietonilor să fie cât mai puține perturbări.
IULIUS și biroul de arhitectură Foster + Partners au prezentat în cadrul Conferinței Tilia și masterplanul din Constanța, care vizează reconversia fostei platforme industriale Oil Terminal, un teren de 38 de hectare inactiv de peste un deceniu, situat la sud-vest de Gara din Constanța. Cu o investiție estimată la peste 800 de milioane de euro, acest masterplan de regenerare urbană include decontaminarea completă a sitului și transformarea lui într-un ansamblu mixed-use cu grădini urbane, birouri, zone de retail și facilități culturale.
Cum se măsoară concret stresul, aerul, vântul și comportamentul oamenilor în clădiri
Arhitecții Foster + Partners spun că folosesc tehnologie, simulări și date pentru a testa felul în care oamenii interacționează cu arhitectura, de la calitatea aerului și reacțiile creierului până la stres, privire, vânt și temperatură. „Avem tehnologie care poate să identifice, prin intermediul undelor cerebrale, ce tip de aer este plăcut și ce tip de aer nu este plăcut într-o clădire. Măsurăm privirea oamenilor, la ce se uită și felul în care reacționează creierul lor”, explică Behling. În această logică, concluzia nu este că oamenii trebuie să părăsească orașele, ci că orașele trebuie proiectate mai atent.
El a amintit de studiile realizate la universitatea din Heidelberg care au ridicat serioase semne de întrebare cu privire la impactul vieții urbane asupra sănătății mentale, mai ales în cazul copiilor. Concluzia nu este să plecăm din orașe, ci acestea să aibă un design mai bun.
„Există o îndoială în știință: viața în oraș s-ar putea să nu fie foarte sănătoasă. Eu am trăit în Londra timp de 38 de ani. Mă întreb dacă nu ar fi fost mai bine pentru copiii mei să crească la țară”, spune Behling.
Cum convingi investitorii să renunțe la metri pătrați, ca să câștige publicul
Una dintre îngrijorările dezvoltatorilor imobiliari este cum să implementeze politici de mediu și soluții verzi, câtă vreme acestea sunt mai scumpe. Vegetație, calitatea spațiului public și reducerea suprafețelor închiriabilă erau considerate pierderi de către adepții unui model de business agresiv.
Răspunsul echipei Foster + Partners este că această ecuație trebuie explicată economic, nu doar moral sau estetic. Maximilian Zielinski spune că investitorilor trebuie să li se arate avantajele economice ale unui spațiu mai verde: oamenii vin, stau mai mult, se simt mai bine și cheltuiesc bani. Cu alte cuvinte, o pierdere aparentă de metri pătrați reprezintă un câștig de trafic, loialitate și valoare adăugată.
Behling adaugă că multe orașe europene, de exemplu cele din Provence, în Franța, au înțeles deja importanța investiției în estetica spațiilor exterioare. Acolo, piațetele, pavajele, plantele, umbrirea și detaliile înfrumusețează spațiile, care devin dorite și folosite.
“Mașina a cauzat daune enorme. Am sacrificat o cantitate imensă de spațiu”
În discuția despre oameni și natură, Behling introduce un al treilea element: automobilul. În opinia sa, mașina personală a avut un impact disproporționat asupra orașelor, deși este o invenție relativ recentă în istoria construcțiilor.
„Discuția pare a fi despre oameni și natură, dar al treilea element devine tot mai important: mașina personală. Dacă privim istoria construcțiilor, clădim de peste 10.000 de ani. În comparație, automobilul există de doar un secol și puțin, o perioadă infimă, dar care a cauzat daune enorme, deoarece am ales să sacrificăm o cantitate imensă de spațiu în favoarea mașinilor”, spune Behling.
“Va fi interesant în următorii 5-10 ani, vor fi schimbări dramatice”
„Traficul din San Francisco s-a schimbat. La început, mașinile se tot adunau. Dar apoi, 40% dintre șoferii Uber spun că businessul de taxi a dispărut din cauza robo-taxiurilor. Poate că în viitor nu vom mai avea nevoie de parcări. Dar încă avem proiecte cu structuri uriașe de parcare, pentru 2.000 sau 3.000 de mașini. Va fi interesant în următorii 5-10 ani, vor fi schimbări dramatice. Robo-mașinile nu vor mai sta parcate pe strada mea, unde eu vreau să fiu pieton”, adaugă Behling.
Conferința a avut loc în cadrul primei ediții TILIA, Today’s Ideas and Leadership in Action, Summitul orașelor din România, inițiativă lansată de grupul IULIUS, prin Fundația IULIUS, în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Gândit ca un demers anual, TILIA aduce la aceeași masă administrații publice, investitori, instituții financiare, arhitecți, mediul academic și societatea civilă, cu obiectivul de a lega viziunea urbană de finanțare și implementare. Pentru IULIUS, dezvoltatorul proiectelor de regenerare urbană de la Iași și Constanța, summitul marchează și o încercare de a muta discuția despre real estate din zona clădirilor și a randamentului spre spațiu public, natură, patrimoniu și calitatea vieții în orașe.
