Antreprenorul general pentru clădirile rezidențiale și de birouri ale proiectului este Strabag, care va deveni și primul chiriaș al ansamblului, urmând să ocupe aproximativ 4.600 mp pe trei etaje în clădirea A. Queens District va include aproximativ 22.500 mp de birouri, 237 de unități rezidențiale, aproximativ 2.500 mp de spații comerciale și servicii, 282 de locuri de parcare subterane și o curte interioară deschisă publicului.
„Vrem să creăm un colț de oraș, nu doar un bloc”
Pentru Liana Alexandru, Lead Architect Speedwell, conceptul proiectului se centrează asupra comunității, în sensul foarte concret al unui loc unde oamenii pot să se plimbe, să ia masa, să acceseze diferite servicii și să meargă la birou sau acasă fără să simtă că intră într-o incintă privată.
„Ce ne dorim întotdeauna la Speedwell este să creăm comunități și de aceea proiectele noastre, acolo unde terenul ne permite, vor fi întotdeauna multifuncționale. Adică nu vom avea doar blocuri. Vom avea blocuri, vom avea parterul blocului cu diverse funcțiuni, vom avea o clădire de birouri, o sală de sport. În cazul acesta va fi aproape și un spital, Regina Maria”, a spus Liana Alexandru, în discuția avută pe șantier.
Ea descrie Queens District ca pe un proiect „fără bariere”, în care spațiul nu este gândit doar pentru locatari sau doar pentru angajații din birouri.
„Dorim să creăm comunități fără bariere, adică fără garduri, fără opreliști. Lumea care circulă în zonă poate să intre în ansamblu. O să creăm spațiu verde, cafenele, terase. Vrem să creăm un colț de oraș, de fapt, nu doar un bloc sau o clădire”, spune arhitecta.
La parterul corpului de birouri ar urma să fie restaurante, spații de beauty și un supermarket, folosite ziua de oamenii care lucrează în zonă și, spre seară, de cei care locuiesc în apropiere. Parterul zonei rezidențiale va avea, la rândul lui, funcțiuni mai apropiate de nevoile locatarilor.
Cum vor dezvoltatorii să evite „clash-ul” dintre birouri și locuințe
Un proiect mixt ridică și o problemă simplă: cum faci ca oamenii care merg la birou să nu intre peste intimitatea celor care locuiesc acolo.
Liana Alexandru spune că separarea vine din așezarea clădirilor și din felul în care sunt gândite fluxurile. Clădirea de birouri va fi poziționată spre Șoseaua Pipera, unde traficul și zgomotul sunt mai mari, iar locuințele vor fi retrase în spate, după zona verde.
„Sperăm că distanțele vor fi suficiente cât să nu existe un clash. Și sperăm că foarte mulți dintre cei care vor locui poate vor lucra și în clădirea de birouri, pentru că încurajăm și această idee de a locui aproape de locul de muncă, în acel 15 minute city, adică să nu ne deplasăm pentru nimic din ceea ce avem nevoie mai mult de 15 minute”, spune Liana Alexandru.
Ea dă și exemplul altor proiecte Speedwell din nordul Capitalei, unde unii oameni lucrează în Miro și locuiesc în The IVY, parcurgând pe jos distanța dintre birou și casă.
În Queens District, birourile, locuințele și spitalul vor putea fi accesate pietonal, dar intrarea va fi controlată acolo unde este nevoie de intimitate.
„În timpul zilei vor fi cei de la birou, iar seara vor fi cei de la rezidențial. Deși vor fi într-un loc comun, vor fi și zone intime pentru fiecare tip de acțiune”, spune arhitecta. Iar despre relația cu spitalul din apropiere adaugă: „Dorința noastră și a spitalului de la început a fost să se poată circula fără bariere. Acum, sigur că lumea își dorește foarte mult intimitate în partea de rezidențial. Dar totul e securizat, cu acces control. Această zonă verde din mijloc va fi folosită la comun.”
Fluxurile auto, pe de altă parte, vor fi separate. Întreg terenul are deschidere la Șoseaua Pipera, dar mașinile vor putea intra de pe cele două străzi secundare care sunt perpendiculare pe bulevard. Rezidențialul va avea intrarea dinspre strada laterală care deservește și blocurile vecine, iar birourile vor avea acces auto de pe cealaltă stradă secundară, cea care delimitează și clădirea Direcției Permise și Înmatriculări Auto. Subsolurile cu locuri de parcare vor fi independente, fără ca fluxurile să se intersecteze. La suprafață, circulația este gândită să favorizeze pietonii, nu mașinile.
„Zona e pestriță”, dar tocmai acest lucru creează spațiu pentru individualități
Queens District se construiește pe un fost sit industrial, într-o parte a Capitalei unde halele dispar treptat și sunt înlocuite de birouri, locuințe și servicii. Spre deosebire de alte proiecte de regenerare urbană, aici nu a existat o clădire veche care să merite păstrată, spune Liana Alexandru.
„Aici a fost o zonă industrială care a fost demolată pentru a fi redată orașului modern, așa cum îl știm noi acum. Se vede că în jur, încet, încet dispar zonele acestea de hale și apar rezidențial, office, pentru că e o zonă foarte potrivită pentru asta”, explică arhitecta.
Întrebată despre caracterul zonei, Liana Alexandru o descrie direct: „Zona este destul de pestriță”. Regulamentele de urbanism nu sunt restrictive, nu creează restricții în zona aceasta, având în vedere că nu e o zonă istorică. Există multă libertate. În diversitatea asta se pot crea niște identități. De exemplu, eu sunt la blocul gri, tu ești la blocul verde. Oricum, parterul va fi cu grijă gândit să fie zona aceasta de promenadă, de plimbat pe stradă, adică să nu fie un oraș dormitor, ci să-ți facă plăcere să ieși pe stradă”, spune ea.
Conceptul proiectului a fost realizat de Chapman Taylor, o firmă de arhitectură cu origini britanice, iar peisagistica este lucrată cu Christian Beros, cu care Speedwell a colaborat și la Miro Offices. Zona verde este gândită ca un contrapunct la clădirile drepte, ortogonale.
„Este un concept de diversitate, alei șerpuite, linii organice, plante diverse. Este ceva în contrast cu clădirile care sunt drepte, ortogonale, o amenajare foarte prietenoasă cu oamenii”, spune Liana Alexandru.
„Locuința este cea mai mare investiție în viața unui om”
Una dintre cele mai interesante părți ale discuției cu Liana Alexandru ține de felul în care se schimbă cumpărătorul de locuințe noi în România. Arhitecta spune că oamenii sunt mai atenți, pun întrebări mai bune și sunt mai informați.
„Clientul din România evoluează și el. Devine mai atent la ceea ce achiziționează, mai detaliat, pune întrebări mult mai pertinente. Și noi trebuie să fim acolo, să răspundem, să fim atenți la ce își doresc ei și să integrăm toate aceste chestiuni și pe partea de construcție, de buget, pentru orice proiect”, spune Liana Alexandru.
Rolul ei, ca arhitect într-o companie de dezvoltare, este diferit de cel al unui arhitect care lucrează într-un birou de proiectare. Se află între echipa tehnică, bugete, comercial și clientul final.
„Noi suntem cumva la mijloc între departamentul strict tehnic, care construiește, care dezvoltă contracte și închirieri, și partea de comercial. Și noi cumva trebuie să fim întotdeauna între aceste două componente foarte importante și să fim bine, mai ales pentru client”, spune arhitecta. „Chiar îmi dau seama că oamenii acolo vor locui și am o empatie față de ei, pentru că și eu sunt foarte atentă cu spațiul în care locuiesc. Doresc să fie frumos, să fie bine, să aibă un hol frumos când ajung acasă, să se simtă bine, adică să nu fie ceva întâmplător. Să fie o experiență”, spune Liana Alexandru.
Iar miza este mare tocmai pentru că o locuință nu este un produs pe care îl schimbi ușor.
„Locuința e cam cea mai mare investiție în viața unui om. Nu-ți permiți să o repeți, să o schimbi de 100 de ori. Tu practic faci un commitment. Este o durată destul de lungă și e important ca lumea să fie mulțumită”, spune arhitecta.
Clientul trebuie să știe dacă se schimbă ceva pe parcurs
Într-un proiect imobiliar, spune Liana Alexandru, lucrurile nu rămân complet fixe de la primele schițe până la final. Apar materiale noi, soluții mai bune, furnizori noi sau detalii care se pot îmbunătăți. Important este ca orice schimbare să fie comunicată clientului.
„Clientul trebuie să fie tot timpul la curent cu tot ce facem pe parcursul proiectului. El vine, cumpără, vede un proiect. Orice lucru pe care tu îl îmbunătățești, îl schimbi, este foarte important ca el să îl cunoască din timpul procesului și să fie implicat”, spune arhitecta.
Ea explică și tentația arhitecților de a continua să facă mici modificări ale proiectului până foarte târziu.
„Un arhitect tot timpul vrea să intervină. Până nu e ultimul moment în care trebuie să dea un desen, nu se poate liniști. Mai desenează ceva, mai schimbă, îi mai vine o idee. Pe durata de viață a unui proiect intervin schimbări. Mai afli ceva, mai vezi ceva, mai visezi, cunoști un furnizor, apar materiale noi”, spune Liana Alexandru.
Queens District este estimat pentru livrare în primul trimestru din 2028. Proiectul se construiește într-una dintre cele mai aglomerate zone din nordul Bucureștiului, pe ideea unui ansamblu mixt care nu se nu se delimitează cu garduri, ci încearcă să funcționeze ca o porțiune mică de oraș.
