Ministrul Economiei, Radu Miruță, a semnat, în numele Guvernului României, cadrul contractual pentru realizarea fabricii de la Victoria. Proiectul are o miză strategică – România va produce pulbere necesară atât pentru necesarul intern, cât și pentru întreaga regiune, într-o perioadă în care cererea pentru muniție este în creștere.
Ceremonia a avut loc în prezența CEO-ului Rheinmetall, Armin Papperger, dar și a unor oficiali de rang înalt: secretarul general NATO, Mark Rutte, ministrul Apărării din Germania, Boris Pistorius, vicecancelarul german Lars Klingbeil și președintele Bulgariei, Rumen Radev.
Câte locuri de muncă se vor crea după deschiderea fabricii?
Detaliile investiției:
- Valoare: 535 de milioane de euro
Începerea construcției: 2026
Durata: 3 ani
Forță de muncă: 700 de locuri de muncă directe în zonă
Impact: România își asigură materia primă necesară industriei de armament și un rol de jucător regional relevant în domeniu.
„Acesta este motivul pentru care insist ca în fruntea companiilor de stat să fie profesioniști: pentru ca investiții strategice ca aceasta să aibă cadrul și oamenii potriviți. Nu cedez. Și nu voi ceda atunci când e vorba de interesul României”, declară ministrul Radu Miruță.
România va plăti pentru apărare cel mai ridicat procent dintre statele europene membre NATO
Obligația stabilită la summitul NATO de la Haga din 2025 ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare ar face ca aproape toate țările europene membre NATO, cu excepția Suediei, să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație. Pentru România, unde veniturile bugetare reprezintă doar 34% din PIB, acest angajament ar însemna ca aproape 15% din veniturile bugetare ale statului să fie direcționate către apărare, cel mai ridicat procent dintre statele europene membre NATO.
Datele sunt prezentate de Monitorul Social, proiect al Friedrich Ebert Stiftung Romania, care a analizat statisticile oficiale ale Eurostat.
Cât va plăti România pentru apărare?
Conform summitului NATO de la Haga din 2025,toate statele membre NATO s-au angajat să aloce pentru apărare 5% din PIB, cu excepția Spaniei. Deși acest procent pare egal pentru toate statele, statele membre NATO nu fac cheltuieli din PIB-ul național, ci din încasările pe care le colectează din diverse surse (taxe, impozite, accize, redevențe, venituri din capital etc.). Pentru că România colectează doar 34% din PIB, conform datelor din 2023, alocarea de 5% din PIB pentru apărare ar însemna că România își asumă să cheltuiască pentru apărare aproape 15% din încasările sale bugetare, ceea ce ar plasa țara noastră pe primul loc între țările membre NATO din Europa.
