Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, a avut vineri, 9 octombrie 2026, consultări politice cu Oleksandr Mișcenko, adjunct al ministrului afacerilor externe al Ucrainei. Întâlnirea a făcut parte din dialogul regulat dintre cele două ministere.
România cere Ucrainei să păstreze școlile cu predare în limba română
Unul dintre subiectele abordate în cadrul consultărilor a fost situația educației în limba română în Ucraina, în contextul reformei sistemului de învățământ din țara vecină.
Partea română a insistat asupra necesității asigurării continuității și sustenabilității educației în limba română, precum și asupra menținerii accesului adecvat la învățământ în limba maternă, la toate nivelurile.
În acest sens, reprezentanții României au solicitat păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și evitarea măsurilor regresive în cadrul reformei educaționale din Ucraina.
Solicitarea vizează menținerea posibilității ca membrii minorității române să beneficieze în continuare de educație în limba română.
Un alt aspect ridicat de București privește implicarea reprezentanților comunității românești în procesul decizional.
MAE a reiterat importanța consultării regulate, transparente și substanțiale a reprezentanților minorității române din Ucraina, inclusiv în perspectiva modificărilor legislative aflate în discuție.
Comunicatul nu precizează ce modificări legislative au fost analizate punctual în cadrul întâlnirii și nici dacă partea ucraineană și-a asumat măsuri concrete privind păstrarea rețelei de școli românești.
România și Ucraina au discutat despre război, securitate cibernetică și amenințările hibride ruse
Consultările dintre Ana Tinca și Oleksandr Mișcenko au vizat și situația de securitate din regiune, evoluțiile războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și perspectivele consolidării cooperării bilaterale.
Partea română a reafirmat sprijinul multidimensional acordat Ucrainei și a subliniat importanța continuării eforturilor comune pentru consolidarea securității și rezilienței regionale.
Discuțiile au inclus amenințările convenționale și hibride atribuite Rusiei, precum și necesitatea dezvoltării cooperării în domeniul securității cibernetice.
Potrivit MAE, cele două părți și-au reconfirmat disponibilitatea de a continua dialogul politic și cooperarea în domeniile de interes comun, în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România și Ucraina.
Obiectivul prezentat de cele două delegații este consolidarea securității și stabilității regionale, în contextul provocărilor generate de războiul din Ucraina.
Proiectele de infrastructură dintre România, Ucraina și Republica Moldova, discutate la nivel diplomatic
Un alt punct al consultărilor a fost dezvoltarea conectivității dintre România și Ucraina, inclusiv prin proiecte de infrastructură și transport.
Reprezentanții celor două țări au salutat progresele recente, între care deschiderea noului punct de trecere a frontierei și a podului peste râul Tisa, de la Sighetu Marmației.
Totodată, partea română a subliniat necesitatea continuării proiectelor comune de infrastructură, transport și energie care implică România, Republica Moldova și Ucraina.
Aceste proiecte au fost abordate în contextul dezvoltării conectivității regionale și al cooperării dintre cele trei state.
Consultările din 9 octombrie 2026 au reconfirmat intenția României și Ucrainei de a menține dialogul diplomatic pe teme de securitate, educație și infrastructură.
În ceea ce privește educația în limba română, principala solicitare formulată de București rămâne păstrarea rețelei tradiționale de școli și consultarea reprezentanților minorității române înaintea adoptării unor modificări legislative care ar putea afecta învățământul în limba maternă.
