Potrivit Agerpres, care citează EFE și Reuters, urmările Brexitului se văd astăzi în economie, investiții, migrație, politica internă și în situația sensibilă a Irlandei de Nord, singura regiune britanică prinsă între piața internă a Regatului Unit și regulile europene.
Brexitul a lovit în economie și în atractivitatea Regatului Unit
Regatul Unit rămâne una dintre cele mai mari economii ale lumii, cu un produs intern brut estimat la aproximativ 4,26 trilioane de dolari, echivalentul a 3,67 trilioane de euro. Dar un studiu al Biroului Național de Cercetări Economice, publicat în decembrie 2025, estimează că Brexitul a redus creșterea PIB-ului britanic cu 6%-8%.
Lira sterlină este un alt indicator al costului Brexitului. După referendum, moneda britanică a scăzut cu până la 10% și nu a mai revenit la nivelurile de dinainte. La 23 iunie 2016, după închiderea urnelor, lira era la 1,50 față de dolar și 1,31 față de euro. Zece ani mai târziu, se tranzacționează la 1,34 față de dolar și 1,15 față de euro, o depreciere de 11%-12%.
Brexitul a făcut și Regatul Unit mai puțin atractiv pentru investiții. Potrivit aceleiași surse, investițiile sunt cu 12%-18% sub potențial, printre cele mai slabe niveluri din G7. În paralel, multe companii au mutat operațiuni pe teritoriul Uniunii Europene pentru a păstra accesul la piața unică.
Comerț mai complicat, inflație mai mare și migrație schimbată
Uniunea Europeană a rămas principalul partener comercial al Regatului Unit, cu 41,4% din totalul exporturilor britanice. Diferența este că, după Brexit, schimburile comerciale au venit la pachet cu mai multă birocrație, controale vamale și costuri suplimentare.
Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară estimează că exporturile și importurile britanice vor fi, pe termen lung, cu 15% mai mici decât ar fi fost dacă Regatul Unit rămânea în UE.
În același timp, inflația a crescut cumulat cu 40,9% din iunie 2016 până în aprilie 2026, potrivit Băncii Angliei. Creșterea a fost alimentată de mai mulți factori, inclusiv pandemia și războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, dar Brexitul este indicat ca factor structural agravant.
Pe migrație, rezultatul este diferit de promisiunea politică inițială. Libera circulație a lucrătorilor din UE a fost limitată, dar Regatul Unit a atras mai mulți imigranți din afara Uniunii Europene, inclusiv din India. După înăsprirea regulilor de imigrare și limitarea vizelor, migrația netă a scăzut anul trecut cu aproape 50%, la 171.000 de persoane.
Britanicii sunt tot mai dezamăgiți de Brexit
Costul politic este la fel de vizibil. De la referendum, Regatul Unit a avut șase prim-miniștri: David Cameron, Theresa May, Boris Johnson, Liz Truss, Rishi Sunak și Keir Starmer. Brexitul a alimentat ani de instabilitate, negocieri dure cu Bruxelles-ul și tensiuni interne.
Un sondaj European Council on Foreign Relations, citat de Reuters, arată că până la două treimi dintre alegătorii britanici consideră că Brexitul a avut un impact negativ asupra țării. Două treimi spun că a crescut costul vieții și a afectat economia, 57% consideră că a redus șansele tinerilor, iar 57% spun că ieșirea din UE a fost o greșeală.
Trei sferturi dintre britanici vor acum legături mai strânse cu UE, iar 56% ar sprijini chiar restabilirea liberei circulații în schimbul unei relații comerciale mai apropiate. În paralel, un sondaj realizat în 15 țări din UE indică un sprijin de două treimi pentru o eventuală revenire a Regatului Unit în Uniunea Europeană.
Irlanda de Nord rămâne cea mai complicată rană a Brexitului
Irlanda de Nord este unul dintre cele mai clare exemple ale efectelor Brexitului. Regiunea a rămas într-o poziție specială, între piața britanică și regulile europene, pentru a evita reinstalarea unei frontiere dure cu Republica Irlanda.
Protocolul pentru Irlanda de Nord și ulterior Cadrul Windsor au redus unele probleme, dar nu le-au eliminat. Controalele vamale mutate către Marea Irlandei au complicat comerțul cu restul Regatului Unit, iar verificările fitosanitare continuă să afecteze produse precum lactatele, peștele, brânza, ouăle și carnea refrigerată.
Un sondaj citat de EFE arată că 72% dintre nord-irlandezi consideră că Brexitul a fost „mai mult un eșec decât un succes”. Mai mult, 66% dintre respondenți cred că dezintegrarea Regatului Unit este mai probabilă în următorii 10 ani.
Ieșirea Marii Britanii din piața unică a avut ca efect costuri comerciale, investiții mai slabe, presiune pe monedă, instabilitate politică și acces mai greu la oportunități pentru tineri. La un deceniu distanță, Regatul Unit încearcă o apropiere de UE, fără să redeschidă oficial discuția despre revenirea în piața unică sau libera circulație.
