Alegeri în Serbia. Miza scrutinului: va fi îndepărtat de la putere partidul lui Alexander Vucic?

Serbia, la vot după luni de proteste și criză politică

Partidul Progresist Sârb (SNS), formațiunea politică fondată și condusă timp de mulți ani de Aleksandar Vučić, se află la putere în Serbia din anul 2012. 

Protestatarii numesc aceste alegeri drept un „referendum anti-Vucic”. Presa sârbă scrie că în toate orașele mari ale țării oamenii au stat la cozi pentru a vota, încă de la primele ore ale dimineții. Dar și la secțiile de votare din străinătate.

Secțiile de votare s-au deschis, duminică, în Serbia pentru alegerile parlamentare anticipate, 6,45 milioane de alegători înregistrați fiind eligibili să aleagă 250 de membri ai Adunării Naționale.

• Sârbii care locuiesc în străinătate pot vota și la 93 de secții de votare din 37 de țări, peste 102.000 de persoane fiind înregistrate pentru a vota. 
• Patru municipalități sârbe au desemnat încă 60 de secții de votare pentru alegătorii înregistrați în Kosovo, țara vecină, unde anumite zone au populații importante de etnie sârbă.
• Scrutinul a fost convocat după aproape doi ani de proteste organizate de studenți după accidentul din gara din Novi Sad, soldat cu 16 morți. 
• Accidentul de la 1 noiembrie 2024, când acoperișul gării proaspăt renovate s-a prăbușit, a fost pus pe seama corupției din cadrul Guvernului de la Belgrad.

Aleksandar Vucic a convocat în septembrie alegerile anticipate, după care a demisionat din funcție

Ulterior, el a declarat că speră să revină în prim-planul politicii de la Belgrad ca prim-ministru, dacă partidul său, Serbia Unită, aflat la guvernare de 12 ani, va obține cele mai multe voturi.

Optsprezece liste electorale, cu peste 2.400 de candidați, concurează, votul având loc în aproape 8.400 de secții de votare la nivel național. Secțiile de votare s-au deschis la ora locală 7:00 și sunt programate să se închidă la ora 20:00 în țara vecină României.

Observatori interni și internaționali, inclusiv reprezentanți ai Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACEW) și ai Parlamentului European, monitorizează alegerile.

Partidul de guvernământ se confruntă cu contracandidați susținuți de studenți 

Alegerile au loc pe fondul unor luni de proteste conduse de studenți și al unei crize politice care a dus la demisia președintelui Aleksandar Vucici în septembrie.

 Vucici încearcă să revină la guvernare ca prim-ministru prin intermediul partidului de guvernământ, Partidul Progresist Sârb (SNS). SNS, care a dominat politica sârbă din 2012, concurează sub lista electorală „Aleksandar Vucic – Serbia Unită.”

Printre contestatarii săi se numără „Lista Studenților – Studenții Câștigă”, susținută de studenți, care a apărut după protestele care au urmat prăbușirii în noiembrie 2024 a copertinei unei gări din Novi Sad, soldată cu moartea a 16 persoane. 

 Direcția politică a Serbiei este în joc 

Alegerile au loc pe fondul diviziunilor privind integrarea europeană a Serbiei, relațiile cu Rusia și China și disputa nerezolvată privind Kosovo, țara vecină care și-a declarat independența în 2008. 

Serbia este o țară candidată la UE, dar a menținut legături strânse cu Moscova și a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina. 

Rezultatul alegerilor va determina componența următorului parlament și partidele care pot obține sprijinul necesar pentru a forma un nou guvern.