Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă, care reunește Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apele Române, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica și Universitatea Tehnică de Construcții București, cu sprijinul MAI, DSU și al specialiștilor din MApN, a analizat în teren soluțiile, potrivit informațiilor prezentate de Comitet.
Măsurile ar urma să fie aplicate etapizat în următoarele săptămâni, în condițiile în care nivelurile Dunării se află la un minim istoric pentru perioada în care există măsurători specifice. Comitetul funcționează timp de 30 de zile și trebuie să prezinte, în jurul datei de 13 septembrie 2026, un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare.
Dragaje pe Dunărea veche pentru creșterea volumului de apă spre Cernavodă
Dragarea este intervenția care poate fi începută imediat. La bifurcația Bala, între Dunărea veche și brațul Bala, apa este repartizată în prezent în proporție de 85% către brațul Bala și 15% către Dunărea veche.
Autoritățile iau în calcul dragarea unor canale cu o lățime de 30 de m și adâncimi de minimum 2 m, pentru a crea condițiile ca un volum mai mare de apă să ajungă pe Dunărea veche și, implicit, spre Cernavodă. Potrivit evaluării prezentate, creșterea volumului și a vitezei apei ar putea contribui și la reducerea sau menținerea nivelului aluviunilor pe noul canal.
Intervenția nu oferă însă certitudinea că distribuția apei va fi echilibrată. Una dintre principalele probleme este chiar nivelul foarte scăzut al Dunării, care poate duce la blocarea navelor în bancuri de nisip. Navele cu pescaj redus pot opera în asemenea condiții, dar cu un randament mai mic.
În același timp, nivelul apei poate împiedica mobilizarea pe Dunărea veche a unor utilaje disponibile în Constanța sau în alte zone ale fluviului.
Zonele considerate prioritare sunt:
- bifurcația dintre Dunăre și canalul CNE,
- sectorul din amonte de canalul centralei.
Sunt indicate punctele de la km 305-306, km 308,5, km 312,5-315, km 322, km 327 și km 342,5, în zona Bala.
Barje de 200 de metri și un epiu de circa 150 de metri la Cernavodă
În apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate și ancorate barje pe o lungime totală de 200 de metri, perpendicular pe malul stâng al Dunării. Configurația urmărește să devieze curentul către șenalul navigabil și către zona prizei de apă a centralei și a Canalului Dunăre-Marea Neagră.
Testul urmărește efectul pe care l-ar putea avea un epiu permanent de dirijare, o lucrare hidrotehnică din piatră planificată în aval, în apropierea canalului către CNE Cernavodă. Efectele sunt monitorizate prin măsurători, iar configurația barjelor poate fi modificată sau retrasă.
La debitele foarte scăzute înregistrate în prezent, rolul principal al structurii este dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării. Măsura nu este prezentată drept o soluție pentru ridicarea imediată a nivelului apei.
În aval de podul de la Cernavodă este prevăzut și un dig scurt din piatră, denumit epiu. Acesta ar urma să pornească de la malul stâng spre mijlocul fluviului, pe o lungime de circa 150 de metri, și să rămână vizibil deasupra apei.
Lucrarea ar trebui să dirijeze apa către partea mai adâncă a Dunării, unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră și priza de apă a centralei. Totodată, epiul este proiectat pentru a limita umplerea cu nisip a zonelor dragate și pentru a contribui, în timp, la formarea unei albii mai adânci și mai stabile.
Dig mobil, pompe și răcire în circuit închis pentru CNE Cernavodă
O altă variantă analizată vizează canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei. Autoritățile iau în calcul măsuri pentru conservarea apei necesare CNE Cernavodă și suplimentarea debitului prin pompare, inclusiv dacă nivelul Dunării vechi continuă să scadă.
Soluția presupune instalarea unui dig mobil gonflabil sau tubular. Potrivit informațiilor prezentate, amplasarea acestuia poate fi realizată în maximum 1 zi. Împreună cu pompe instalate pe barje sau pontoane plutitoare, sistemul ar trebui să asigure nivelul și debitul necesare centralei.
Instalațiile ar urma să fie amplasate pe canalul de aducțiune sau priză conectat la Dunăre și, spre est, în zona Canalului Dunăre-Marea Neagră. În situații critice, apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră ar putea fi utilizată împreună cu sistemele de pompare pentru suplimentarea debitului.
CNE Cernavodă are în rezervă și pompe, generatoare de mare putere și instalații de răcire a apei pentru scenariul în care debitul rămâne insuficient chiar și după instalarea soluției de baraj pe canalul de aducțiune.
Scenariul descris ia în calcul un nivel al apei pe Dunăre, în zona Cernavodă, de 1,05 m. În această situație, răcirea ar urma să fie realizată în circuit închis, cu aport de apă demineralizată produsă de echipamentul de tratare al centralei.
Echipamentul ar urma să fie alimentat din puțuri subterane, iar necesarul ar putea fi completat, dacă este cazul, cu apă demineralizată păstrată în depozite suplimentare în zona centralei, inclusiv în cisterne auto, pe cale ferată sau în autospeciale de stingere a incendiilor. CNE Cernavodă asigură echipamentele și planificarea acestui scenariu, iar instituțiile implicate contribuie cu echipamente logistice pentru menținerea răcirii.
Debitul Dunării la Baziaș a coborât în zona de 1.300 m³/s
Potrivit datelor incluse în comunicat, debitul Dunării din această perioadă este cel mai mic din istoria documentată. Documentațiile tehnice ale instituțiilor responsabile de supravegherea, amenajarea sau navigarea fluviului iau în calcul drept cel mai nefavorabil scenariu un debit la intrarea în țară, la Baziaș, de 2.000 m³/s.
Valoarea indicată pentru momentul actual este însă în zona de 1.300 m³/s. Pentru luna august, comunicatul indică o valoare medie de 3.900 m³/s, în timp ce debitul mediu anual la intrarea în țară, la Baziaș, este de 5.500 m³/s.
În aceste condiții, Comitetul atrage atenția că hidraulica fluviului este dificil de anticipat la debite extrem de scăzute. Din acest motiv, unele dintre lucrările de dragaj sau construcția epiului pot să nu genereze efectul urmărit.
Măsurile vor fi, astfel, testate etapizat și monitorizate, iar intervențiile care nu dau rezultatele așteptate pot fi oprite sau înlocuite. În paralel, sunt pregătite soluțiile de rezervă. Autoritățile au anunțat că vor continua să comunice nivelurile înregistrate, stadiul lucrărilor și rezultatele măsurătorilor.
