Problemele cu care se confruntă producătorii locali au fost discutate în cadrul celei de-a 13-a ediții Artisan Food Market, organizată la Biblioteca Națională a României, potrivit Agerpres.
Producătorii români vor să ajungă în supermarketuri, dar au nevoie de finanțare
Ciprian Dincă, organizatorul târgului, spune că producătorii artizanali au început să investească mai mult în procesarea materiilor prime locale, în loc să le exporte și să importe ulterior produse finite cu valoare adăugată.
„Producătorul artizanal începe să se maturizeze și să exploateze extrem de serios și de benefic resursele locale”, a declarat acesta.
Potrivit lui Dincă, una dintre principalele dificultăți este finanțarea investițiilor în unități de procesare. Acesta consideră că instituțiile financiare ar trebui să dezvolte produse de creditare adaptate micilor producători.
O altă problemă semnalată este lipsa unei reglementări naționale clare pentru definirea produselor locale și artizanale, care ar putea ajuta la diferențierea acestora de produsele industriale.
„Producătorul local este matur, este pregătit să intre și să acceseze rețelele din retail. Producătorul local dorește foarte tare să intre și în restaurantele din România”, a afirmat organizatorul.
Potrivit unui studiu de profil citat de acesta, 90% dintre proprietarii de restaurante și-ar dori să utilizeze materii prime locale, iar între 60% și 70% dintre clienți ar prefera preparate și rețete locale. Comunicatul nu precizează metodologia sau data realizării studiului.
De la ferma de capre la rafturile Carrefour
Unele afaceri artizanale au început deja să intre în marile rețele comerciale. Un exemplu dat de organizatorul târgului este o fermă din Tărlungeni, județul Brașov, înființată de un grup de prieteni care au lucrat anterior în mediul corporatist.
"Avem peste 250 de capre din rasa Alpină Franceză şi suntem în creştere. Am căutat o rasă pentru producţie de lapte şi cu un gust mai moale, mai soft, ca să împăcăm ambele gusturi. Ştiţi că sunt cei care nu gustă niciodată capră şi cei care o iubesc şi atunci gustul acesta e undeva la mijloc. E mult mai soft", a precizat reprezentanta fermei, Nicoleta Zbarcea, citată de Agerpres.
Ferma crește peste 250 de capre din rasa Alpină Franceză și a ajuns, în perioadele de vârf, la o producție de aproximativ 500 de litri de lapte pe zi.
Laptele este transformat în brânzeturi și alte produse lactate, comercializate în băcănii din Brașov și București.
O parte dintre produse au ajuns și în magazine Carrefour care includ în ofertă articole provenite de la mici producători.
Scumpirile îi afectează pe micii producători: o cooperativă din Harghita a rămas cu stocuri
Nu toate afacerile locale reușesc însă să își vândă întreaga producție.
Cooperativa agricolă Csengo din județul Harghita, înființată în 2009, colectează și procesează lapte de la fermieri din trei localități.
Palyi Sandor, directorul de vânzări al cooperativei, spune că în ultimele luni vânzările au încetinit, pe fondul scumpirilor și al cheltuielilor tot mai ridicate ale consumatorilor.
„Din păcate, în ultimele două-trei luni am rămas cu stocuri, deoarece oamenii cumpără mai puțin, pe fondul costurilor ridicate cu energia și al scumpirilor”, a declarat acesta pentru Agerpres.
Cooperativa a procesat recent aproximativ 5.400 de litri de lapte pe zi, comparativ cu aproape 12.000 de litri în luna iunie.
Produsele sale, comercializate sub brandul Szepvizi, includ brânzeturi maturate, specialități pentru grill și brânzeturi de tip Camembert.
Pentru a-și găsi clienți noi, reprezentanții cooperativei participă la târguri și încearcă să promoveze direct produsele.
Afaceri locale care transformă ingredientele românești în produse de nișă
Printre producătorii prezenți la Artisan Food Market se află și Arca, o afacere din județul Bacău care a pornit de la o fermă piscicolă și s-a extins către procesarea alimentelor, gastronomie și turism.
Compania a dezvoltat aproape 80 de produse, inclusiv zacuscă de sturion, păstrăv și crap, premiată recent în cadrul competiției Great Taste Awards.
Potrivit cofondatoarei Adelina Rusu, afacerea s-a extins la nivel național, iar produsele sunt disponibile în 11 județe, inclusiv în București.
Un alt exemplu vine din județul Bihor, unde o familie cultivă șofran din 2021. Afacerea a început cu 1.000 de bulbi cumpărați din Anglia și a continuat prin dezvoltarea propriei producții.
Mircea Bronț, administratorul Grădinii cu Șofran, spune că această cultură necesită multă muncă manuală, dar poate constitui o sursă de venit pentru o afacere de familie.
Producătorii atrag atenția și asupra efectelor majorării TVA
Pe lângă problemele de finanțare și distribuție, micile afaceri reclamă și impactul modificărilor fiscale.
Ciprian Dincă a menționat cazul unor ceaiuri din plante naturale și al păsturii, pentru care, potrivit afirmațiilor sale, încadrarea fiscală ar fi dus la creșterea TVA de la 9% la 21%, începând cu 1 august 2025.
Organizatorul consideră că legislația ar trebui să țină cont de particularitățile produselor artizanale.
În condițiile în care produsele realizate în cantități mici sunt adesea mai scumpe decât cele industriale, fiscalitatea, costurile logistice și accesul la distribuție pot influența competitivitatea producătorilor locali.
Unde pot descoperi bucureștenii produsele artizanale în acest weekend
Artisan Food Market se desfășoară în weekendul 17-18 octombrie la Biblioteca Națională a României, în București.
Potrivit organizatorilor, la eveniment participă 102 producători români și opt internaționali.
Vizitatorii pot descoperi brânzeturi, preparate din pește, produse gastronomice artizanale și alte specialități locale.
Tot aici este prezentat și Muzeul Sarmalelor, un proiect inițiat de istoricul gastronomiei Cosmin Dragomir, care reunește cărți de bucate, rețete și obiecte legate de istoria acestui preparat.
