Chirurgia estetică nu ar trebui să urmărească transformări spectaculoase, ci să fie o formă de echilibru, să ofere o frumusețe sănătoasă, compatibilă cu anatomia pacientului, cu indicația medicală și cu siguranța pe termen lung. „Obiectivul ar trebui să fie o frumusețe sănătoasă. Scopul este să avem o stare de bine autentică”, spune Dana Jianu, medic primar chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, doctor în științe medicale și cofondator al clinicii ProEstetica.
Tânăra generație și presiunea imaginii
Tinerele generații ajung să își construiască imaginea corporală sub presiunea internetului și a anturajului. Dana Jianu vede excesele estetice ca pe un simptom al vulnerabilității, nu doar ca pe o alegere de consum.
„Unde s-a produs declicul? Purtătorul este decidentul. Cred că excesele le fac persoanele care se simt vulnerabile și aici cred că trebuie să ajutăm cu educația. Majoritatea sunt fete. Ar trebui gândirea critică să fie dezvoltată la noile generații.”
Când chirurgia are indicație, nu doar rol estetic
Chirurgia estetică sau plastică poate corecta nu doar o nemulțumire de imagine, ci și un disconfort fizic sau o particularitate genetică. Dana Jianu delimitează între intervenția făcută pentru exces și intervenția făcută pentru o problemă reală.
„Sânul hipertrofic, care cade pe piele, este posibil să dea boli de piele. Unde pielea stă pe piele și transpiră. Se poate transforma la plastician un sân mare în unul potrivit sau liftat.”
La fel, în cazul unor depozite de grăsime care nu răspund la dietă sau sport, există indicație chirurgicală. „Ai văzut pe plajă că ai coapse generoase din familie? Poți să slăbești prin sport sau dietă? Nu. Chiar dacă slăbești și ești suplă, aceste depozite condiționate genetic au indicație de tratament chirurgical.”
Aceasta este, de fapt, diferența esențială pe care medicul o invocă: indicația. „Am lucrat o chirurgie estetică așa cum scrie în specialitatea noastră, adică cu pacienți care au indicație, care chiar nu au dezvoltați sânii și beneficiau de protezare mamară în scop estetic, cu adevărat pacienți care aveau depozite de țesut adipos condiționate genetic, rebele la dietă sau mișcare, și care nu se pot scoate decât prin lipoaspirație.”
Ce trebuie să știe pacientul înainte de o intervenție
Pentru pacienții care își doresc intervenții estetice, Dana Jianu propune câteva criterii clare de verificare. Primul este statutul profesional al celui care face procedura. Al doilea este specialitatea. Al treilea este locul în care se desfășoară actul medical.
„În primul rând trebuie să știe că lucrurile acestea țin de medicină. Și țin de o specialitate chirurgicală. Nu este pentru că te duci să îți facă o operație, ci pentru că aceste intervenții țin de o specialitate chirurgicală, chiar dacă sunt introduse cu acul sau canula. Oamenii cred că chirurgul doar operează. Nu, el știe cel mai bine cum, cât să-ți propună, prin pregătirea lui. Dacă apare o complicație, știe să o rezolve. Nicio altă specialitate care nu are aceste verigi nu știe să rezolve. Alte specialități vor veni tot la chirurgul plastician să rezolve complicațiile.”
Deși cele mai multe caută recomandări printre prietene sau pe internet, există un traseu foarte simplu de urmat dacă vrei să ajungi la un profesionist. „Pacientul trebuie să verifice mai întâi dacă persoana este medic, prin Registrul Unic al Medicilor din România; apoi să verifice dacă este specialist îndreptățit să facă intervenții estetice și procedura are loc într-un spațiu medical autorizat, care respectă regulile Direcției de Sănătate Publică. Persoanele fără pregătire medicală și rezidenții care nu sunt autorizați legal să facă intervenții estetice trebuie evitați. Este o listă foarte scurtă. Oricine altcineva poate să îți pună sănătatea în pericol. Ca și client nu poți fi acoperit de polița de malpraxis, nu poți fi despăgubit.”, explică medicul.
Vara nu este sezonul tuturor procedurilor estetice
Vara, spune doctor Dana Jianu, anumite proceduri pot avea riscuri mai mari sau impun restricții greu de respectat.
„Operațiile făcute vara au un risc mai mare și impun anumite rigori. Marea majoritate a operațiilor nu trebuie expuse la soare timp de o lună. Sau poate mai bine de atât. Nu trebuie expuse în apă sau în nisip sau în condiții extreme: temperaturi, praf, apă contaminată.”
Același principiu se aplică procedurilor care produc leziuni ale pielii. „Laserul nu se face vara. Orice rană care produce o rană nu se expune. Când ai îndepărtat o aluniță, există riscul de hiperpigmentare.”
În schimb, după vindecare, anumite intervenții nu presupun restricții speciale în viața de zi cu zi. De exemplu, în cazul implantului mamar, medicul spune că pacienta se poate comporta normal după vindecare.
„Poți cu implant mamar să faci nudism? Sau topless? Da. Implantul mamar se comportă ca și țesuturile. Odată vindecat, poți să mergi cu avionul. Te porți cu sânul implantat sau protezat ca și cum ar fi sânul tău natural.”
Totuși, unele recomandări rămân valabile. „Vara, purtăm sutien dacă avem augmentare mamară? Da.”
Substanțele permanente și riscul de „cimitir” în corp
Una dintre cele mai dure avertizări ale medicului vizează substanțele străine și neresorbabile. Acestea pot părea atractive pentru că promit rezultate vizibile printr-o injecție, dar pot produce complicații severe.
„Substanțele străine și neresorbabile, organismul le recunoaște ca fiind corpuri străine și încearcă să le elimine. Face inflamație, edem. Acestea determină în cascadă alt edem, altă inflamație. Organismul încearcă să intre în echilibru.”
Dana Jianu vorbește explicit despre poliacrilamidă. „Dacă reușește să facă o fistulă, o gaură prin care să se scurgă acele substanțe, atunci se întâmplă lucrul acesta, și este cazul poliacrilamidei, substanțe neresorbabile care par magice, pentru că augmentează printr-o injecție diverse zone ale corpului, sâni sau fese sau față, dar dau adevărate dezastre.”
Medicul spune că a văzut aceste substanțe revenind pe piață sub denumiri comerciale diferite. „Sunt cazuri notorii. Aceste substanțe apucă să aibă chiar autorizație până vin notificări cum că produc aceste complicații și li se ridică licența. Am văzut poliacrilamida revenind pe piață sub diverse denumiri comerciale ciclic, episodic, ca și cum cineva nu ar observa că substanța de bază rămâne mereu aceeași. Difuzează în țesuturi și când excizezi trebuie să excizezi cu totul: cu piele, cu grăsime, cu mușchi, cu tot ce este acolo, și are și capacitatea să producă cancer în ani.”
Din acest motiv, avertismentul său către pacienți este să nu trateze procedurile estetice ca pe intervenții minore, fără consecințe. „Când se abuzează de aceste substanțe, fața și corpul devin un cimitir de substanțe care se acumulează, chiar dacă ele sunt resorbabile.”
Estetica sănătoasă este o formă de îngrijire, dar numai atunci când rămâne medicină, nu impuls, modă sau chilipir.
Când spui „nu” unei intervenții estetice
Dana Jianu spune că estetica medicală nu trebuie confundată cu satisfacerea oricărei dorințe a pacientului. Medicul are responsabilitatea de a recomanda, dar și de a refuza.
„Suntem imperfecți și asta trebuie să ne asumăm la orice vârstă. Putem fi împăcate cu noi înșine fără a șoca. O înfățișare decentă. Am spus destul de des nu. Dacă nu sunt compatibilă, nu rezonez cu pacientul și are așteptări care contravin cu ce cred, de a nu pune în exces, de a nu pune fără indicație, de a nu-i face un rău mai mare.”
Excesul, spune ea, se vede la tot pasul, pe stradă, în orice loc. „E un fenomen medical, după cum vedem pe stradă buze augmentate și pomeți augmentați și fețele fără riduri, un exces de zel și de substanțe. Se vede cu ochiul liber. Așa vedem ce amploare are fenomenul.”
