Cu ani în urmă, evidența certificatelor de urbanism din județul Cluj încăpea într-un caiet studențesc A4. Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului, spune că de acolo a pornit, pas cu pas, drumul către platforma digitală Ghișeul Unic. La mijloc stă o frustrare cunoscută oricărui arhitect: timpul pierdut între un proiect gata și autorizația semnată.
Pe hârtie, o autorizație de construire ar trebui eliberată în 30 de zile. În realitate, procesul se întinde pe luni, iar media națională se apropie de jumătate de an. Salanță a privit acest interval ca pe o problemă de rezolvat: dacă poate fi măsurat, poate fi și scurtat. Spune de ani buni că viteza de emitere a autorizațiilor ar trebui să fie un criteriu de performanță pentru orice administrație.
Datele îi dau, în bună parte, dreptate. La Consiliul Județean Cluj, termenul mediu de emitere scazuse, în 2020, la 8,8 zile lucrătoare, iar mai mult de patru autorizații din cinci erau gata în cel mult 15 zile. În noiembrie 2023, printr-o campanie poreclită „Black Friday", Clujul a arătat că un act poate fi eliberat și într-o zi: 44 de documente în 24 de ore. Baza e platforma Public.Cluj.Archi, pornită în mai 2022, care strânge la un loc semnătura electronică, plata online și legătura directă cu baza de date a ANCPI. La finalul lui 2022, soluția a primit un premiu de inovare de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Un birou care știe dinainte cât durează avizarea își poate organiza din timp proiectele, încasările și termenele promise clienților. Adopția a venit repede: în 2024, cererile online aproape s-au triplat față de 2023, de la 819 la 2.222, iar timpul mediu de soluționare a scăzut la 12 zile. A crescut și transparența. Cluj e singurul județ cu intravilanul digitalizat în proporție de 99% la nivel de comune, iar un arhitect poate marca pe hartă o zonă și primește alertă automată la fiecare document emis acolo.
În Capitală, lucrurile stau invers. Planul Urbanistic General al Bucureștiului datează din 2000, a fost gândit pentru zece ani și de atunci tot e prelungit. Versiunea nouă, contractată în 2013 cu Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu", a trecut prin patru primari și printr-un șir de blocaje; în octombrie 2025, echipa tehnică și-a oprit lucrul, invocând facturi neplătite și lipsa de coordonare din partea Primăriei. Prima formă, promisă pentru finalul lui 2025, a fost amânată până spre 2028. În tot acest timp, arhitecții bucureșteni au cerut deschis administrației exact ce funcționează deja la Cluj: deblocarea PUG-ului, respectarea termenelor legale și un sistem de autorizare complet online.
Evenimentul de la București vine într-o perioadă agitată pentru profesie. Pe 23 mai, OAR București și-a ales o nouă conducere, în frunte cu arh. Sergiu-Cătălin Petrea, după opt ani de mandat ai lui Emil Ivănescu. Campania s-a purtat exact pe temele lui Salanță: blocajele de la autorizare, relația cu cele șapte primării ale Capitalei, digitalizarea, scăderea onorariilor. La nivel național s-au depus peste 150 de candidaturi, iar Conferința Națională de alegeri a Ordinului are loc pe 20–21 iunie 2026, a doua zi după întâlnire.
Salanță e abia la început de mandat la OAR Transilvania, din mai. A ajuns acolo după un sezon electoral zbuciumat în Ordin, în care primul vot, din 30 aprilie, a fost anulat și alegerile reluate. Vede meseria din două unghiuri rar întâlnite împreună: e și administrația care dă avizele, și breasla care depune dosarele. Presa a comentat deja această dublă apartenență, care atinge una dintre cele mai discutate chestiuni ale momentului — raportul dintre Ordin și administrație. Arhitecții din sală au prilejul să-l întrebe direct despre toate astea.
Clujul are deja un mecanism care funcționează, chiar lucrul pe care București și Ordinul național îl discută încă la nivel de principiu. Noul Cod al Urbanismului promite să renunțe la avizarea „în cascadă" și să mute procesul în online, dar între textul legii și ghișeu rămâne un drum pe care Clujul l-a parcurs deja. O singură frază i-a definit mandatul administrativ și sună aproape ca o provocare în limbajul administrației românești: „Credem că se poate performanță și în administrație."
Discuția are loc pe 19 iunie 2026, la showroom-ul Alumil România din București, în seria „Cunoaște arhitectul", organizată de Alumil împreună cu Casa Magazin. Intrarea e gratuită, locurile sunt limitate, iar formatul restrâns lasă loc unei discuții la obiect. Pentru arhitecții bucureșteni, care peste o zi își aleg, direct sau prin delegați, conducerea națională a profesiei, e o ocazie rară să stea față în față cu cel care a transformat deja în practică ceea ce ei cer de ani buni, să-i ceară rețeta și să vadă cum ar putea ajunge același model în Capitală și, poate, în toată țara.
Detaliile evenimentului și rezervarea locului sunt disponibile aici: https://www.alumil.com/romania/support/eveniment-gratuit
