România ocupă pe locul 19 din cele 27 de state-membre, cele mai mari rate ale sărăciei înainte de transferuri sociale fiind înregistrate în Bulgaria (30%), Estonia (29,5%) şi Lituania (29%). La polul opus, se află Cehia (16%), Ungaria (18,7%) şi Ţările de Jos (20,5%).
În acelaşi timp, rata sărăciei monetare, după transferuri sociale (cu excepţia pensiilor), este de 19%, ceea ce plasează România pe locul 8 în Uniunea Europeană. Cele mai mari rate de sărăcie după transferuri sociale se înregistrează în Bulgaria (21,7%), Letonia (21,6%) şi Lituania (21,5%), iar cele mai reduse în Cehia (9,5%), Belgia (11,4%) şi Danemarca (11,6%).
Datele analizate arată că România înregistrează una dintre cele mai scăzute reduceri ale sărăciei în puncte procentuale, după transferuri sociale (4,4 pp), alături de Ungaria (4,4 pp) şi Grecia (3,9 pp).
"Aşadar, impactul transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei este extrem de redus, în ciuda faptului că România înregistrează rate ridicate ale sărăciei. Datele parţiale aferente anului 2025 nu arată o schimbare substanţială. De altfel, în anul 2023, ultimul cu date disponibile, cuantumul cheltuielilor cu protecţia socială din România a fost de 12,8% din PIB (din care 8,3% din PIB reprezintă pensiile), pe locul 4 în Uniunea Europeană după Irlanda (8,1%), Malta (9,7%) şi Ungaria (10,7%)”, se prezintă în comunicat.
Cele mai mari cheltuieli
Țările cu cel mai mare impact al transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei sunt Irlanda (13,1 pp), Belgia (12,9 pp) şi Danemarca (11,8 pp).
„Cele mai mari cheltuieli cu protecţia socială ca procent din PIB sunt alocate în Finlanda (25,6%), Franţa (23,3%), Austria (21,2%) şi Italia (21%)", se precizează în cercetare.
Cheltuielile cu protecţia socială includ: pensiile plătite din sistemul public, indemnizaţiile de şomaj, alocaţiile pentru copii şi familie, indemnizaţiile pentru dizabilitate, sprijinul pentru locuinţă, programele de combatere a excluziunii sociale (inclusiv beneficiile de asistenţă socială), costuri administrative cu protecţia socială.
„Aşadar, ideea că statul român cheltuie prea mult pentru protecţia socială este mai degrabă un mit, ponderea cheltuielilor cu protecţia socială fiind redusă raportat la nevoi (pondere ridicată a populaţiei sărace şi pondere ridicată a populaţiei vârstnice) şi prin comparaţie cu celelalte state membre ale Uniunii Europene", se prezintă în comunicatul Monitorului Social.
