-
BNR: Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie 2024 cu 1,1%
-
Credit Noua Casă: Românii întorc spatele programului statului
-
ROCA Investments a ajuns la o valoare de piață de 81,64 milioane euro
-
Finanțare de 65,33 milioane de euro pentru un parc eolian de 48 MW la Pecineaga
-
Guvernul se împrumută de la băncile româneÈ™ti ca să mai acopere din datorii
-
Statul s-a împrumutat de la bănci cu peste 660 de milioane de lei
Educatia financiara precara, o piedica in implementarea unui sistem privat de pensii
Wall-Street: Cum ar putea lipsa de maturitate a sistemului financiar romanesc si educatia financiara deficitara a publicului sa afecteze sistemul de pensii private autohton?
John Ashcroft: Implementarea unui sistem de pensii private in tari cu piete financiare imature, asa cum este Romania, va pune intotdeauna mai multe probleme decat in oricare alte parti ale lumii, din moment ce riscurile investitiilor pe piata interna sunt mai mari, iar situatia impune un regim de supraveghere si reglementare mai restrictiv si, deci, mai costisitor.
Este dificil, la nivelul politicilor publice, sa gasesti si sa mentii un echilibru astfel incat sa le permiti companiilor de pensii private sa investeasca mai mult peste granite (unde pot fi accesate piete mai mature) si a folosi capitalul pensiilor private pentru a construi si consolida pietele financiare locale.
Doar daca autoritatile sunt dispuse sa permita accesarea unei mai mari varietati de piete financiare straine in scopul investirii banilor, abia atunci beneficiile pe termen lung ale participantilor nu vor mai fi limitate la potentialul pietei interne. Totodata, educatia financiara precara poate fi de asemenea o piedica in implementarea unui sistem privat de pensii (si este intr-adevar o problema pentru toate sistemele de pensii, nu doar pentru cel romanesc).
Este cunoscut faptul ca participantii la sistemele private de pensii din toata lumea au un nivel redus de intelegere a riscurilor investitionale si prin urmare au, adesea, o nejustificata aversiune fata de risc. Ca urmare, cade in sarcina autoritatilor de reglementare si supraveghere, ca si in sarcina pietei, sa aiba ca obiectiv cele mai bune interese, pe termen lung, ale participantilor, incercand sa obtina un echilibru mai bun pe axa risc-profit decat ar reusi sa obtina clientii individuali, daca ar actiona de unii singuri.
In caz contrar, comportamentul de investitii al fondurilor va limita si mai mult performanta pe termen lung (sau, asa cum se intampla in Marea Britanie, unde investitiile fondurilor tind sa accepte mai mult risc), reducand nivelul veniturilor la pensionare.
Wall-Street: Este modelul multipilon al Bancii Mondiale potrivit pentru economiile Europei Centrale si de Est cum este cea a Romaniei?
John Ashcroft: Modelul Bancii Mondiale (BM) a fost construit special pentru tari, asa cum sunt cele din Europa Centrala si de Est, cu piete financiare imature si sisteme de pensii care fie sunt nesustenabile din punct de vedere economic, fie nu ofera participantilor rate de inlocuire decente la batranete.
Acest context pare sa fie valabil si in Romania. Din punct de vedere principial nu vad nimic in neregula cu acest sistem. Totusi, modul in care acest sistem este implementat variaza foarte mult de la o tara la alta, in cadrul acestei regiuni, si in unele cazuri exista posibilitatea sa fi devenit mai putin potrivit.
De exemplu, introducerea unui Pilon II, care substituie complet sau semnificativ primul pilon (sistemul public de pensii), presupune ca fonduri semnificative sa fie acumulate in cadrul pilonului II, pentru a fi investite in vederea obtinerii unor venituri mari pe termen lung. Stiti mai bine decat mine daca acesta este sau nu cazul in Romania. Cu toate acestea, chiar si in tarile in care acest Pilon II nu a fost optimizat pentru acest scop, simpla implementare a celui de-al doilea pilon este un prim pas esential, iar revizuiri ulterioare pot duce la imbunatatirea eficacitatii lui in decursul timpului.
Sursa foto: Cafe PR Ungaria
John Ashcroft: Implementarea unui sistem de pensii private in tari cu piete financiare imature, asa cum este Romania, va pune intotdeauna mai multe probleme decat in oricare alte parti ale lumii, din moment ce riscurile investitiilor pe piata interna sunt mai mari, iar situatia impune un regim de supraveghere si reglementare mai restrictiv si, deci, mai costisitor.
Este dificil, la nivelul politicilor publice, sa gasesti si sa mentii un echilibru astfel incat sa le permiti companiilor de pensii private sa investeasca mai mult peste granite (unde pot fi accesate piete mai mature) si a folosi capitalul pensiilor private pentru a construi si consolida pietele financiare locale.
Doar daca autoritatile sunt dispuse sa permita accesarea unei mai mari varietati de piete financiare straine in scopul investirii banilor, abia atunci beneficiile pe termen lung ale participantilor nu vor mai fi limitate la potentialul pietei interne. Totodata, educatia financiara precara poate fi de asemenea o piedica in implementarea unui sistem privat de pensii (si este intr-adevar o problema pentru toate sistemele de pensii, nu doar pentru cel romanesc).
Este cunoscut faptul ca participantii la sistemele private de pensii din toata lumea au un nivel redus de intelegere a riscurilor investitionale si prin urmare au, adesea, o nejustificata aversiune fata de risc. Ca urmare, cade in sarcina autoritatilor de reglementare si supraveghere, ca si in sarcina pietei, sa aiba ca obiectiv cele mai bune interese, pe termen lung, ale participantilor, incercand sa obtina un echilibru mai bun pe axa risc-profit decat ar reusi sa obtina clientii individuali, daca ar actiona de unii singuri.
In caz contrar, comportamentul de investitii al fondurilor va limita si mai mult performanta pe termen lung (sau, asa cum se intampla in Marea Britanie, unde investitiile fondurilor tind sa accepte mai mult risc), reducand nivelul veniturilor la pensionare.
Wall-Street: Este modelul multipilon al Bancii Mondiale potrivit pentru economiile Europei Centrale si de Est cum este cea a Romaniei?
John Ashcroft: Modelul Bancii Mondiale (BM) a fost construit special pentru tari, asa cum sunt cele din Europa Centrala si de Est, cu piete financiare imature si sisteme de pensii care fie sunt nesustenabile din punct de vedere economic, fie nu ofera participantilor rate de inlocuire decente la batranete.
Acest context pare sa fie valabil si in Romania. Din punct de vedere principial nu vad nimic in neregula cu acest sistem. Totusi, modul in care acest sistem este implementat variaza foarte mult de la o tara la alta, in cadrul acestei regiuni, si in unele cazuri exista posibilitatea sa fi devenit mai putin potrivit.
De exemplu, introducerea unui Pilon II, care substituie complet sau semnificativ primul pilon (sistemul public de pensii), presupune ca fonduri semnificative sa fie acumulate in cadrul pilonului II, pentru a fi investite in vederea obtinerii unor venituri mari pe termen lung. Stiti mai bine decat mine daca acesta este sau nu cazul in Romania. Cu toate acestea, chiar si in tarile in care acest Pilon II nu a fost optimizat pentru acest scop, simpla implementare a celui de-al doilea pilon este un prim pas esential, iar revizuiri ulterioare pot duce la imbunatatirea eficacitatii lui in decursul timpului.
Sursa foto: Cafe PR Ungaria