Guvernele din ultimii patru ani au testat mai multe modificări ale legislației fiscale, majoritatea având din păcate alte efecte decât cele la care se spera inițial și generând mai degrabă confuzie și nemulțumiri în mediului de afaceri românesc și în rândul populației. Care au fost cele mai importante schimbări și cum sunt văzute acestea de specialiștii în fiscalitate EY și Deloitte, două dintre cele mai puternice firme de consultanță și audit din România.

Guvernul Grindeanu (PSD) - OUG 3/2017 și OUG 79/2017 (Relaxarea regimului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor)

Prin aceste Ordonanțe s-a ridicat plafonul de calificare ca microîntreprindere la 0,5 mil. euro în 2017 și la 1 mil. euro în 2018. În același timp s-a eliminat şi restricţia impusă activităţilor de management şi consultanţă.

”Acest fapt şi impozitarea foarte redusă au creat o posibilitate importantă de a utiliza forma microîntreprinderii pentru foarte multe activităţi ce se prestau până atunci de persoane fizice cu contract de muncă sau PFA. Discrepanţa majoră de costuri fiscale între aceste forme de organizare există şi azi şi este menită să creeze anumite dezechilibre în piaţă”, menționează Alex Milcev (foto), lider asistență fiscală și juridică, EY Romania.

Guvernul Dăncilă (PSD) - OUG 18/2018 (Declarația Unică)

Declarația unică a fost introdusă în anul 2018 și este obligatorie pentru persoanele fizice care obțin venituri, de regulă, extra-salariale, din România și/sau din străinătate, cum ar fi venituri din investiții, chirii, activități independente, drepturi de proprietare intelectuală, activități agricole etc.

”Această măsură este considerată binevenită, datorită faptului că, la momentul adoptării, a înlocuit nu mai puțin de șapte formulare pe care persoanele în cauză erau obligate să le depună pe parcursul unui singur an în format fizic sau electronic”, spune Vlad Boeriu (foto), partener coordonator servicii fiscale și Juridice, Deloitte România

Declarația a avut nevoie de mai multe ajustări referitoare la aplicare (în special în privința termenelor de declarare, dar nu numai), însă, per ansamblu, este o măsură care reduce semnificativ sarcina administrativă a contribuabililor.

”În condițiile în care va fi susținută și de termene de raportare și de plată clare și de un sistem de bonificații stabil, reacțiile din piață vor fi cu siguranță pozitive”, menționează Vlad Boeriu.

În ultimii doi ani au mai existat nemulțumiri în ceea ce privește actualizarea formularului și funcționarea deficitară a sistemului online în preajma termenului limită de depunere. Acestea însă pot fi rezolvate prin depunerea timpurie a declarației de către contribuabili, evitând aglomerația de „sfârșit de sezon”.

Guvernul Dăncilă (PSD) - Legea 256/2018 (Legea offshore)

”Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, intens dezbătută de mulți ani, a fost reglementată prin Legea 256/2018, adoptată în spiritul autohton, cu modificări de ultimă oră, insuficient analizate și, prin urmare, cu impact negativ asupra companiilor implicate în acest domeniu”, subliniază Vlad Boeriu.

Deși scopul actului normativ era acela de a facilita investițiile în zonă, astfel încât să rezulte beneficii pentru toate părțile implicate, din cauza modificărilor de ultim moment, investitorii interesați de explorarea și exploatarea zăcămintelor de gaze naturale au făcut un pas înapoi, în așteptarea unor clarificări fără de care investițiile în astfel de proiecte nu ar fi justificate din punct de vedere financiar, mai ales că specificul activității necesită investiții consistente, pe termen lung, pentru care investitorii au nevoie, în primul rând, de stabilitate și predictibilitate.

La un an distanță, autoritățile române au admis că se impune clarificarea și completarea prevederilor privind regimul fiscal inclus în Legea offshore, și au pus în dezbatere publică un proiect de modificare a legii. Însă acesta nu a mai ajuns pe masa decidenților.

Prin urmare, în prezent este în vigoare legea din 2018. Printre cele mai contestate prevederi din punct de vedere fiscal se află clauza de stabilitate fiscală (care anterior prevedea că titularii de acorduri petroliere beneficiază, pe parcursul derulării unui proiect, de regimul fiscal existent în momentul semnării acordurilor).

Legea a introdus o nouă clauză de stabilitate, care se referă strict la regimul redevențelor existent în momentul intrării în vigoare a legii. Mai mult, formula de calcul este neclară, întrucât nu se specifică dacă se mențin atât cotele de redevenţe, cât şi preţul de referinţă, sau se menţine doar cota şi se va modifica preţul. O altă prevedere fiscală contestată este cea referitoare la impozitul suplimentar impus de noua lege pentru veniturile obținute din vânzarea gazelor extrase din perimetrele offshore și la limitarea deducerii investițiilor.

În aceste condiții de incertitudine, investitorii din domeniu și-au sistat investițiile, iar consecințele sunt nefaste pentru toate părțile implicate, inclusiv pentru bugetul de stat și, implicit, pentru întreaga societate.

Guvernul Tudose (PSD) - OUG 23/2017 (Split TVA)

”Măsura a fost adoptată cu scopul de a diminua frauda în domeniul TVA, dar nu a avut un impact pozitiv din perspectivă bugetară şi, mai mult, a condus în fapt la creşterea costurilor şi a sarcinilor administrative la nivelul contribuabililor, fiind eliminată începand cu 1 februarie 2020,după o intervenţie şi din partea Comisiei Europene”, a declarat Alex Milcev.

Autoritățile române au adoptat plata defalcată a TVA (Split TVA) în toamna anului 2017 cu scopul declarat al luptei împotriva evaziunii fiscale și a fraudei la TVA, dar fără un studiu de impact real. Mecanismul s-a dovedit, așa cum au anticipat specialiștii, o povară administrativă semnificativă pentru companii (chiar dacă, până la eliminare, a rămas obligatoriu doar pentru cele cu datorii la TVA sau în insolvență), dar și contrar directivei europene de TVA.

Drept urmare, Comisia Europeană a cerut României să renunțe la acest sistem, în noiembrie 2018, dar solicitarea a fost pusă în practică abia la începutul acestui an, după aproape trei ani în care companiile au cheltuit timp și alte resurse pentru a implementa un sistem care se anunța din start ineficient pentru scopul propus, și anume reducerea evaziunii fiscale în zona de TVA.

”Inițiativa face parte dintr-o gamă largă de experimente ineficiente testate în ultimii ani de autorități pe contribuabilii români, printre care și celebrul formular 088, cu pretextul de a crește încasările din TVA la buget, ignorând mecanismele care au dat rezultate în alte state membre UE”, spune Vlad Boeriu.

Guvernul Tudose (PSD) - OUG 79/2017 (Mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat)

Cunoscută și sub denumirea de „Revoluția fiscală”, OUG 79/2017 conține mai multe prevederi cu caracter fiscal, însă cele mai importante sunt cele legate de mutarea contribuțiilor sociale integral în sarcina angajatului (cu o contribuție de doar 2,25% rămasă în sarcina angajatorului) și reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

”Această măsură, anunţată mult în avans, a bulversat lumea de business. A presupus un efort administrativ foarte consistent, dar nu a avut o miză fiscală și efectul net a fost, în principiu, neglijabil, dar şi negativ pentru anumite categorii de persoane”, spune Alex Milcev.

La momentul adoptării, măsura a fost prezentată ca fiind una neutră din punct de vedere economic – societatea, angajatul, statul nici nu pierd, nici nu câștigă. Însă, în practică, s-a dovedit că lucrurile stau altfel în anumite privințe. În primul rând, deși rata contribuțiilor sociale s-a redus (de la 37,25%, de la 39%) costul efectiv a crescut, întrucât ratele au devenit aplicabile unui venit brut majorat. Pentru ca măsura să fie neutră, angajatorii au fost nevoiți să majoreze salariile brute cu aproximativ 20%, astfel încât netul angajaților să nu scadă.

Unii au majorat salariile de bază, însă alții au optat să acopere diferența prin alte metode (de exemplu, bonusuri/prime temporare) din cauza neîncrederii contribuabililor în aplicabilitatea noilor prevederi pe termen lung, mai ales în condițiile în care nici astăzi procesul legislativ de aprobare a ordonanței nu este finalizat.

”Un efect neprevăzut al acestor alternative s-a manifestat, din păcate, anul acesta, în pandemie, când multe din stimulentele acordate de stat au fost raportate la salariul de bază, excluzând astfel și alte bonusuri sau prime”, subliniază Vlad Boeriu.

Guvernul Dăncilă (PSD) - OUG 114/2018(Taxa pe Lăcomie – Ordonanța Taxelor)

OUG 114 a fost, de departe, actul normativ cu cel mai mare impact în economie adoptat în perioada recentă, în primul rând prin prisma numeroaselor domenii vizate - sistemul bancar, prin aplicare taxei pe active (intitulată inițial „taxa pe lăcomie”), energie și telecomunicații, prin aplicarea unor taxe împovărătoare pe cifra de afaceri și plafonarea prețului gazelor naturale, Pilonul II de pensii, prin impunerea unor condiții dificile administratorilor de pensii private, sectorul construcțiilor, prin acordarea unor facilități fiscale menite să ajute companiile din domeniu să își păstreze și chiar să atragă forță de muncă.

Actul normativ a fost modificat de mai multe ori pe parcursul anului 2019, iar la începutul acestui an, prin OUG 1/2020, a fost aproape desființat. Una din puținele măsuri rămase în vigoare, și probabil singura benefică pentru companiile din domeniu, este cea referitoare la facilitățile fiscale din construcții.

”Însă, deși prevederile ordonanței au fost eliminate aproape complet, efectele acesteia nu au putut fi șterse cu buretele, din cauza pierderilor pe care companiile vizate le-au suferit de-a lungul anului 2019, atât financiare, cât și prin efortul depus pentru a explica adevăratul impact al actului normativ și a determina amendarea lui”, consideră Vlad Boeriu.

Nu în ultimul rând, mesajul negativ pe care autoritățile române l-au transmis mediului de afaceri intern, dar și investitorilor străini actuali și potențiali, prin adoptarea unui act normativ de o asemenea amploare în regim de urgență și fără consultare prealabilă cu jucătorii implicați, cu doar câteva zile înainte de finalul anului, și-a pus amprenta pentru o perioadă lungă de timp de acum încolo asupra încrederii în economia locală, care nici în acel moment nu se ridica la cote prea înalte.

Guverne PSD și PNL - Amnistii fiscale

După o amnistie pentru persoanele fizice și una pentru companii în 2018, în 2019, Ministerul de Finanțe trece încă două amnistii prin Guvern pentru companii. Prima categorie vizează măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei. Cea de-a doua - anularea accesoriilor celor care achită obligațiile bugetare principale până la 30 noiembrie 2019 pentru datoriile sub 1 milion lei sau de peste 1 milion lei care nu pot beneficia de restructurare.

În 2020, în contextul pandemiei, vine însă o amnistie mult mai amplă, care se aplică şi acum pentru dobânzi, penalități și alte accesorii datorate de firmele care vor achita principalul restanțelor până la data de 15 decembrie 2020.

Guverne PSD și PNL - Măsuri operaţional-administrative adoptate de autorităţi

”Aici aş menţiona două elemente foarte importante. Primul este dezvoltarea spaţiului privat virtual. Iniţial pilotat în 2014, el a luat amploare şi importanţă pe parcursul anilor, astfel încât în vara anului 2019 guvernul a oferit facilităţi fiscale persoanelor fizice care au trecut integral la depuneri online a declaraţiilor fiscale. Este un pas foarte important pentru creşterea gradului de digitalizare a administraţiei fiscale”, consideră Alex Milcev.

Reprezentantul EY adaugă faptul că al doilea element important este legat de aparatele de marcat electronice.

”Introducerea lor va permite raportarea în timp real către autorităţile fiscale a informaţiilor privind vânzările către populaţie. În ciuda multor întârzieri şi amânări (inclusiv în contextul pandemiei), se aşteaptă că efectele pozitive ale măsurii se vor simţi în plin pe parcursul anului 2021”.

Guvernul Orban (PNL) - Pachetul fiscal de pandemie

Pe lângă facilităţi non-fiscale (șomajul tehnic, sprijin pentru salariații cu copii în diferite forme de învățământ, amânarea la plată a creditelor, etc.), guvernul a acordat o serie de faciliăţi fiscale importante, printre altele: amânarea/reeşalonarea la plată sau chiar scutirea de la plata unor taxe, rambursarea mai expeditivă a TVA, scutirea de penalități deja menţionată mai sus, bonusuri la plata unor taxe.

”Acesta a fost probabil cel mai amplu pachet de facilităţi fiscale al ultimelor 30 de ani atât din punct de vedere al sumelor implicate, cât şi din punct de vedere al numărului de persoane, fizice şi juridice, beneficiare. După vremuri, şi măsuri!”, a concluzionat Alex Milcev

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri