În prezent, legislația din România referitoare la frauda în rândul companiilor este deficitară; însă, odată cu efectuarea unor anchete penale la standarde europene, specialiștii în investigaţii antifraudă corporate speră ca și România să ajungă să se alinieze reglementărilor europene. În ţările mai dezvoltate din Uniune, se pune accent puternic pe recuperarea prejudiciului rezultat din fraudă și pe instituirea unor norme de prevenție penală în rândul companiilor, menite a diminua numărul de cazuri de fraudă corporativă.

„Din păcate, în România aceste proceduri sunt rigide și parțial învechite și nu sunt adaptate realității lumii de business”, a declarat, într-un interviu acordat Wall-Street, în cadrul proiectului “Business Imun la Fraudă”, Ștefan Botezatu (foto), Managing Partner al firmei de avocatură act Botezatu Estrade Partners.

Aceeaşi discrepanţă privind investigarea şi combaterea fraudei corporate este observată şi de „Raportul privind frauda și abuzul ocupațional”: în timp ce Europa Occidentală înregistrează cele mai bune rezultate în materie de recuperare a prejudiciului, în Europa Centrală și de Est, 61% dintre firme nu reușesc să obțină nimic de la autorii infracțiunilor.

Un exemplu de instrument utilizat tot mai mult de autoritățile din SUA, UK sau Franța și care se extinde în tot vestul Europei este Deferred Prosecution Agreement (DPA). Din păcate, DPA nu are corespondent în legislația procesuală penală din România, deşi este o unealtă despre care majoritatea investigatorilor antifraudă cred că ar trebui reglementat cât mai curând și în România.

Deferred Prosecution Agreement echivalează cu o renunțare la urmărirea penală tranzacționată`, în schimbul respectării unor condiții de către companie. Termenii încheierii unui DPA cu autoritățile subliniază importanța unui program complet de conformitate prin evidențierea deficiențelor existente la sistemele și politicile anticorupție ale companiei. Procurorii din UK şi SUA au impus anumite obligaţii companiilor ce s-au arătat deschise să colaboreze, în vederea identificării elementelor frauduloase. Astfel, în schimbul evitării răspunderii penale, compania se obligă:

  • să continue punerea în aplicare a programelor de conformitate și etică, cu o politică corporativă fermă de descurajare a încălcării legilor anticorupție;
  • să efectueze evaluări periodice ale riscurilor penale și să implementeze mecanisme concepute pentru a se asigura că politicile și codurile sale de conformitate anticorupție sunt promovate în mod eficient prin intermediul programelor periodice de formare (training-uri).

Companiile care activează în domenii subvenționate, sub lupa parchetelor

Introducerea răspunderii penale a persoanei juridice în Codul Penal a demarat un trend ascendent cu privire la numărul de fraude corporative investigate. Cu toate acestea, chiar dacă bilanțul anual al parchetelor arată un număr crescut de cazuri de acest gen, nu toate ajung să fie trimise în judecată. Există situații în care dosarul fie se finalizează prin proceduri simplificate – precum acordul de recunoaștere a vinovăției – fie, din varii motive, cauzele nu sunt trimise în judecată.

„Am constatat recent o efervescență a organelor de urmărire penală în a investiga companiile care activează în sectoare subvenționate, în care sunt acordate fonduri europene, în mod special sectoarele Farma și Agri, care odată cu sprijinul acordat de Uniunea Europeană prin fonduri sau granturi acordate direct ori prin instituțiile naționale, atrag și lupa parchetelor. Vorbim aici nu numai de Direcția Națională Anticorupție ci și în viitor de noua structură de parchet care se înființează tocmai pentru a combate acest tip de fraude – și anume Parchetul European”, explică Ștefan Botezatu.

Pe lângă acest trend, se remarcă și fraudele din domeniul bancar sau cel al asigurărilor, care reprezintă o constantă în ceea ce privește generarea de investigații penale.

Cele mai multe investigații de fraudă corporate se nasc din activitatea sau împreună cu implicarea directă a unor angajați ai companiei. Astfel de cazuri de fraudă pot aduce, pe lângă consecințele negative de ordin juridic, chiar și prejudicii majore de imagine.

„Atunci când desfășurăm investigații antifraudă corporate, pornim fie de la o suspiciune apărută în companie privind o fraudă ce a avut deja loc sau care s-ar putea afla în desfășurare, fie de la diverse semnale «ciudate» ce, în primă fază, nu par a fi interconectate. Serviciul de investigare antifraudă urmărește cercetarea și depistarea elementelor care au condus la fraudă, colectarea dovezilor necesare măsurilor legale ulterioare, identificarea şi ameliorarea efectelor fraudei produse, dar și activități de instruire contrainformativă, cu ajutorul cărora, top managementul companiei beneficiare va fi consiliat și învățat de specialiștii SPIA despre cum să își protejeze compania împotriva fraudelor de diverse tipuri”, a declarat Marius Porceanu (foto), fondator și CEO al SPIA - Secret Private Investigations Agency, companie aflată în topul furnizorilor de profil pentru piața corporate.

„Atunci când companiile au politici anticorupție (AntiBribery Policy) și proceduri antifraudă, care sunt implementate raportat la specificul business-ului lor, fraudele realizate de proprii angajați reprezintă un procent mai mic față de alte tipuri de fraudă și, în plus, este redus riscul de expunere a companiilor sau a managementului la potențiale acuzații penale.”, explică și Ștefan Botezatu.

În funcție de specificul cauzei, repercusiunile pot consta în atragerea răspunderii penale a companiei în calitate de persoană juridică, pe lângă tragerea la răspundere penală a oricărei persoane fizice implicate în săvârșirea unei fraude. Avocații recomandă ca toate companiile să aibă implementată nu numai o politică de prevenție penală generală, ci și un incident response plan pentru a gestiona prompt și eficient frauda la nivelul angajaților, evitând astfel atragerea răspunderii penale a companiei.

Care sunt pedepsele în cazul fraudelor corporate

În cazul în care se constată vinovăția companiei în comiterea unei infracțiuni, aceasta riscă fie amendă penală, fie suspendarea activității sau – mai rău – poate fi sancționată chiar cu dizolvarea. De asemenea, în cazul cercetării anumitor infracțiuni, organele judiciare instituie măsuri asiguratorii în mod obligatoriu, uneori cu consecința blocării activității companiei.

În ceea ce privește persoanele fizice, care fraudează compania, ce pot fi condamnate la închisoare, pedeapsa stabilită concret va fi determinată de faptele comise și de infracțiunile săvârșite prin comiterea acestor fapte. Cuantumul pedepsei pentru o persoană fizică variază în funcție de faptele comise.

„Din investigaţiile antifraudă pe care le-au desfășurat investigatorii SPIA, cele mai mari fraude ocupaționale, din punct de vedere al valorilor mari pe care le au prejudiciile, sunt frauda din procedurile de achiziții sau investiții, respectiv denaturarea concurenței reale. Aceasta din urmă se poate realiza prin întocmirea unor caiete de sarcini restrictive, cu dedicație, care limitează participarea la anumiți ofertanți. Acestora li se mai adaugă creșterea artificială a costurilor unor investiții sau achiziția ori efectuarea fictivă a unor servicii.

La polul opus, cu o incidență mult mai ridicată, dar cu prejudicii de valorare mai mică, regăsim fraudele în formă simplă și pe care, de cele mai mult ori, companiile și le asumă. Acestea includ fraudarea consumului de carburant, deturnarea consumabilelor, utilizarea programului de lucru în alt scop decât cel profesional, utilizarea resurselor umane și materiale ale companiei în interes privat sau exagerarea cuantumului unor cheltuieli cu caracter recurent.”, explică reprezentatul agenției de investigații pentru mediul de business din România.

„Spre exemplu, dacă un angajat participă la o schemă prin care încheie un contract preferențial în numele companiei, ar putea să răspundă în funcție de împrejurările concrete ale faptei, pentru infracțiuni de corupție privată, evaziune fiscală și spălare de bani. Aceste infracţiuni pot fi sancționate cu peste 10 ani de închisoare”, adaugă reprezentantul firmei de avocatură act Botezatu Estrade Partners.

În plus, pe lângă pedeapsa cu închisoarea, orice astfel de persoană fizică poate fi trasă la răspundere civilă pentru prejudiciile produse companiei sau oricăror altor persoane afectate de comiterea infracțiunii.

Cât de important este ca firmele să implementeze mecanisme antifraudă

În majoritatea statelor vestice, mecanismele antifraudă sunt obligatorii pentru fiecare companie și implementarea lor este monitorizată de către autorități. Din păcate, în România, astfel de proceduri antifraudă sunt adoptate, de cele mai multe ori, doar de companiile multinaționale, cărora li se impun aceste măsuri.

„Am observat că organele de urmărire penală din România au cerut informații despre mecanismul de prevenție penală din cadrul companiei anchetate și chiar mai mult, au analizat dacă aceste sisteme au fost implementate eficient în cadrul companiei. Nu o singură dată, în cazurile în care am arătat că persoana juridică avea un sistem eficient și actualizat de prevenție penală raportat la sectorul de activitate în care activează, dar și că implementa eficient toate aceste măsuri în rândul angajaților, am contribuit esențial la faptul că societatea nu a fost trasă la răspundere penală, procurorii chiar constatând o atitudine proactivă a companiei în combaterea fraudelor, care este în opoziție cu o acțiune care să atragă răspunderea penală a companiei”, mai spune avocatul.

Această adaugă faptul că aplecarea organelor de urmărire penală spre această zonă, cu toate că legislația încă nu impune astfel de politici, nu poate decât să motiveze toate companiile, indiferent de dimensiune, să implementeze, să actualizeze sau să reanalizeze sistemele de prevenție penală, care pot să evite atragerea unor sancțiuni penale și de imagine majore pentru companie.

„Spre deosebire de persoanele fizice, companiile sunt mult mai expuse fraudelor pentru că foloasele materiale obținute de pe urma fraudării lor pot avea valori foarte mari. Totuşi, există soluţii pentru companiile dispuse să adopte măsuri antifraudă. Acestea includ metode preventive, precum implementarea de proceduri de due diligence și management al riscului de fraudare, arsenalul defensiv al companiilor include şi proceduri de reacţie la fraudă, fie că sursa este internă – adică frauda a fost comisă de proprii angajați – externă sau mixtă. Deși există semne ce ar putea indica o fraudă în interiorul companiei, cea mai importantă măsură pe care reprezentanții unui business o pot lua este să nu ignore niciodată amenințarea fraudei. Aceasta este reală și afectează aproape jumătate dintre companii - 47%, conform PWC’s Global Economic Crime & Fraud Survey 2020”, a declarat, în încheiere, Marius Porceanu - Founder CEO SPIA, liderul noii generații de investigatori privați din România.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Roxana Grosu
Roxana a absolvit Facultatea de Litere , fiind și traducător autorizat de engleză și franceză. Are o experiență de peste 15 ani în presă și comunicare, este grammar nazi și pasionată de istoria artei. Ca jurnalist, a lucrat pentru publicații precum Businessmen's, Bucharest Business Week , România Liberă - unde a fost editor coordonator - și Wall-Street.ro . De-a lungul carierei jurnalistice, Roxana a scris pe domenii precum diplomație , turism , aviație , retail ,...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri