Mult timp, insa, frauda a fost un subiect tabu in Romania, desi era si este mai “populara” decat in economiile tarilor avansate.

Am vorbit cu Ana Sebov, director al departamentului de Forensic in cadrul PwC Romania, pentru a intelege ce inseamna aceasta profesie in Romania, care sunt cele mai frecvente fraude si cat de mult pierd companiile de pe urma lor.

Ce face un specialist in forensic in Romania si ce tip de fraude depisteaza

Un departament de forensic cauta fraude, asa cum un medic cauta afectiuni. De multe ori o face fara ca CEO-ul companiei sa stie acest lucru, mai ales cand investigatia il vizeaza. Actionarii sunt de multe ori cei care au unele suspiciuni cu privire la CEO, CFO sau alti angajati si solicita unele investigatii, deschise sau discrete.

“Am avut si solicitari din partea statului, dar mai mult pe partea proactiva, de training-uri antifrauda, anti-coruptie, consultanta pentru a seta anumite proceduri. Ca investigatii am avut preponderent proiecte in mediul privat, dar nu inseamna ca asa va fi si in viitor”, a mai spus Ana Sebov.

Daca vrea, Guvernul poate...
Citeste si: Daca vrea, Guvernul poate digitaliza Romania in 4 ani! De ce nu vrea?

In plus, un departament de forensic ajuta companiile sa isi evalueze si riscurile de frauda sau sistemele de securitate, mai ales ca frauda de tip IT este tot mai populara la nivel global, cu o crestere puternica a ponderii, de la 24% la 32%, conform sondajelor PwC.

Investigatiile clasice: achizitii suspecte, fraude puse la cale chiar de CEO sau venituri fictive

“Am avut un caz in care exista suspiciunea unei fraude, dar nu ni s-a dat niciun fel de indiciu. Mergand la acea companie, am vazut mai multe locatii in registrul de mijloace fixe, desi compania avea o singura locatie in care isi desfasura activitatea. Asa am aflat ca acolo era casa de vacanta a directorului general si plecand de acolo am gasit o multime de achizitii platite de societate, dar care erau folosite in interes personal. Este clar pentru noi ca achizitiile sunt o arie de investigatie si pot aparea fraude acolo. Am inceput sa gasim elicoptere, saune si diverse lucruri care nu aveau nicio legatura cu obiectul de activitate al companiei”, exemplifica Ana Sebov.

Totusi, incadrarea ca frauda tine de multe ori si de procedurile si regulamentele interne ale firmelor, pentru ca in cazul unor companii procedurile de achizitii permit unele excese. Un investigator trebuie insa sa verifice si daca managerii au primit diverse aprobari inainte de a cumpara unele active scumpe sau daca au incercat sa ascunda anumite achizitii.

In ceea ce priveste durata unei investigatii, aceasta poate dura de la cateva saptamani la cateva luni sau chiar ani si poate porni chiar de la rubrica de sugestii si sesizari, unde apar si reclamatii anonime.

Ce pedepse risti daca...
Citeste si: Ce pedepse risti daca fraudezi la referendum

Referindu-se la complexitatea unor cazuri, expertul PwC da exemplul unei investigatii din Romania in care au existat 40 de pagini de acuzatii. “Intr-un caz precum Enron, este clar ca nu era o investigatie de cateva luni”.

La nivel global, cele mai expuse domenii la frauda sunt cel financiar, retailul, transportul si logistica, dar si institutiile de stat.

In lipsa unor bugete pentru un forensic si a unor interese pe masura, orice persoana poate uita totusi pe un bilant si pe contul de profit si pierderi ale unei companii, mai ales daca este listata, urmarind pe o perioada de 3-5 ani unele evolutii, ale profitului, veniturilor sau cheltuielilor. Unele cresteri sau scaderi, nejustificate de mediul economic, pot fi semnale de alarma cu privire la frauda, spune expertul PwC.

Si o crestere accelerata a unor creante poate ridica suspiciuni, pentru ca apare intrebarea daca aceste creante nu sunt rezultatul unor venituri fictive.

Avertisment Expert Forum:...
Citeste si: Expert Forum: Referendumul poate fi fraudat, cu acte in regula

Fraudele de tip social targeteaza managerii cu acces la bani

Un alt tip de frauda in mediul financiar seamana foarte mult cu “metoda accidentului” si are ca target managerii cu acces la bani dintr-o companie, fie ca este vorba de CEO, CFO sau directori de achizitii.

“Sunt anumiti fraudatori care studiaza indeaproape anumite persoane din companie. Studiaza persoana respectiva pe conturile de social media, intra in contact cu alte persoane care o cunosc pe acea persoana, studiaza organizatia, structura ei. Fraudatorul isi ia numele cuiva din organizatia companiei mama, ii spune directorului din Romania ca exista o tranzactie confidentiala pe rol si ca are nevoie de ajutorul sau si ca are nevoie ca in urmatoarele cateva ore sa transfere un milion de euro intr-un cont, sa zicem din Cipru”, exemplifica expertul PwC.

Apoi, managerul este amenintat ca, daca nu face acest lucru, poate de maine sa nu mai vina la munca. “Se ajunge la cazuri in care managerii au cazut in capcana si au pierdut bani, care au plecat in conturi din Cipru si de acolo mai departe. Vorbim de milioane de euro care au fost transferate, inclusiv de la companii din Romania”, subliniaza Ana Sebov.

Contabilitatea creativa: cat de populara este in Romania?

In mod deloc surprinzator frauda de tip contabil este destul de populara in Romania, conform ultimului studiu al PwC, ponderea fiind de 22%, mai mult decat la nivel global.

“In general, pe aceste cifre Romania se situeaza la nivelul Europei de Sud-Est, unde frauda contabila este la nivelul de 21%, in timp ce in Europa de Vest ponderea este de 16%”, a explicat directorul PwC.

Contabilitatea creativa este folosita in general de catre manageri pentru a beneficia de mai multe bonus-uri sau pentru a “poza” mai bine in fata creditorilor. Mai mult, unele clauze in contractele de credit impun anumite limite sau respectarea anumitor indicatori financiari, iar managerul este stimulat sa cosmetizeze situatiile financiare pentru a nu pierde accesul la o linie de credit.

Impactul fraudei sau al contabilitatii creative este insa unul important, pentru ca afecteaza rezultatul financiar al companiei si, prin urmare, sunt multi actori care au de pierdut, de la actionari si pana la stat, care poate incasa mai putin din taxe.

Ce tip de profesionisti angajeaza un departament de Forensic

Seful departamentului de Forensic in cadrul PwC precizeaza ca, in general, cauta sa recruteze fosti politisti, IT-isti, economisti cu multa experienta in gestiunea afacerilor, contabili, fosti auditori si chiar procurori.

“Am recrutat pe cineva din DIICOT, dar nu inseamna ca nu as recruta pe cineva din DNA”, raspunde Ana Sebov la o intrebare (mai) provocatoare cu privire la recrutarea din zona procurorilor anticoruptie.

Un rol important intr-un astfel de departament il au si specialistii IT, pentru ca in cadrul investigatiilor emailul de serviciu al unor angajati trebuie clonat si cercetat in detaliu dupa unele cuvinte cheie, totul fiind insa legal, pentru ca firmele au politici in acest sens care permit accesarea datelor de pe email-urile angajatilor.

“Ca sa fii un forensic bun nu poti sa fii doar contabil, cu multa atentie la detalii, ci trebuie sa gandesti uneori ca un fraudator. Un investigator are un simt de observatie foarte fin, dar sunt si training-uri pe care le facem cu fosti procurori, fosti politisti sau anumite certificari”, explica Sebov.

Ca sa descoperi o frauda trebuie sa te gandesti in primul rand cum ai face o frauda. Un contabil normal vede doar un contract si o factura. Eu cand vad asta ma gandesc oare ce pot sa ascunda contractul si factura? Achizitii fictive, bunuri care nu sunt necesare pentru companie, un act de coruptie, spalare de bani? Mintea mea isi formeaza un scenariu si incep sa caut nereguli, semnaturi false, lucruri care nu se coreleaza si lipsa de necesitate.

Costul mediu al fraudei, circa 5% din venituri

Atat la nivel global, dar si in Romania, costul fraudei poate fi destul de mare, mai ales daca tinem cont de faptul ca in jumatate din cazuri prejudiciul nu se recupereaza. Mai mult, daca se ajunge si in faze penale, apar si costurile reputationale si (poate) si pedepsele cu inchisoarea pentru manageri sau angajati.

In ceea ce priveste fee-urile percepute de un departament de forensic, costurile pot escalada in functie de complexitatea investigatiei, dar intotdeauna merita mai mult sa previi decat sa investighezi.

“Am avut investigatii in Romania care au costat si 2 milioane de dolari in fee-uri. Costul cu detectia este foarte foarte mare, de aceea mai bine previi frauda si faci din cand in cand un forensic review. Depinde de complexitate, dar o analiza poate sa coste de la cateva zeci de mii de dolari la milioane. Nu exista pret standard”, a concluzionat Ana Sebov.