După undele de șoc resimțite în 2020, când multe industrii au avut de suferit din cauza lockdown-ului sever de la începutul pandemiei, 2021 a fost un an la fel de dificil pentru companiile din România. Contextul tulbure resimțit a creat cadrul perfect pentru diversele tipuri de fraudă în rândul mediului de business, atât din punct de vedere al valorii prejudiciului, cât și din cel al abordării.
Activitatea fraudatorilor, tot mai intensă în 2021
La nivel global, specialiștii din piața de investigații corporate estimează că fraudele vor deveni din ce în ce mai complexe și mai diverse, în ciuda intensificării acțiunilor antifraudă venite din partea autorităților și a structurilor specializate. În aceste vremuri marcate de instabilitate economică, cum este și cea pe care o traversăm în prezent, toate ramurile de business prezintă un risc crescut de fraudă. Și România a fost un punct nevralgic pe harta inițiatorilor de activități frauduloase, a explicat într-un interviu acordat wall-street.ro, Marius Porceanu (foto), fondator și CEO SPIA - Secret Private Investigations Agency, agenție specializată în investigații antifraudă.
Citeste si:
Strict raportat la dinamica economică a statului român, trebuie să precizez că frauda este strâns corelată cu instabilitatea care poate caracteriza o industrie într-un anumit interval temporal. Din observațiile noastre, nu au existat modificări semnificative comparativ cu industriile afectate de fraudă în ultimii doi-trei ani. Majoritatea fraudelor complexe, caracteristice zonelor de business, sunt proiectate, planificate și programate pe intervale mai mari de timp, care de cele mai multe ori excedează durata unui an calendaristic. Astfel, o parte dintre fraudele inițiate în 2021 vor continua cu siguranță și în 2022, cum suntem convinși că și în 2022 vom avea noi fraude pe care le vom investiga.
Marius Porceanu, fondator și CEO SPIA
De la furtul de date personale, fraude de tip pump and dump și până la atacuri cibernetice, 2021 a fost presărat de o multitudine de astfel de situații mai mult decât neplăcute pentru companiile din România. Amenințarea provenită din potențialele atacuri cibernetice a devenit mai mult ca oricând o prioritate pentru șefii celor mai mari companii. Atacatorii au ajuns să testeze constant și din ce în ce mai intens vigilența businessurilor, pentru a extrage date personale, financiare, credențiale de acces sau chiar sume de bani. Aproape jumătate dintre directorii din întreaga lume se arată mai îngrijorați de eventualele atacuri cibernetice care le vor submina atingerea obiectivelor financiare, decât de pandemie în sine, arată datele studiului realizat de PwC CEO Survey 2022. Mai mult, comparativ cu anii anteriori, liderul SPIA atrage atenția că practicile frauduloase nu s-au mai produs doar din oportunitate, ci și din necesitate.
Citeste si:
„Trebuie, de asemenea, să ținem cont de faptul că frauda din anumite industrii afectează în sistem `domino` toate celelalte ramuri economice cu care interacționează, deci mai toată economia în ansamblul ei (...) Majoritatea fraudelor complexe, caracteristice zonelor de business, sunt proiectate, planificate și programate pe intervale mai mari de timp, care de cele mai multe ori excedează durata unui an calendaristic. Astfel, o parte dintre fraudele inițiate în 2021 vor continua cu siguranță și în 2022, cum suntem convinși că și în 2022 vom avea noi fraude pe care le vom investiga”, a mai precizat CEO-ul SPIA.
Managerii și antreprenorii din România pot înregistra pierderi semnificative generate de frauda corporate. Pagubele descoperite în urma fraudelor comise de diverse persoane sau grupări infracționale specializate pot lăsa găuri imense în bugetul unei firme. Mai mult, pe lângă prejudiciile de ordin material, trebuie luate în considerare și cele operaționale, intelectuale sau cele ce țin de reputația companiei.
Citeste si:
„Pagubele sunt mai mult decât semnificative pentru că, odată ce discutăm de amplificarea unui fenomen și-așa ținut cu greu sub observație și control, în lipsa luării unor măsuri proporționale cu dimensiunea actuală a problemei, deschiderea unor noi `câmpuri de luptă` cu adversari noi și mai bine pregătiți, poate arunca structurile antifraudă într-o înfruntare inegală în care riscă să fie dominată atât numeric cât și organizațional”, a spus Marius Porceanu, fondator și CEO SPIA - Secret Private Investigations Agency, liderul noii generații de investigatori privați din România.
Cum construiești un business imun la fraudă
Fenomenul fraudulos a luat diverse forme în ultimii, mai ales odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19, care a vulnerabilizat diversele sisteme din cadrul companiilor. Un business imun la fraudă necesită o cultură bazată în primul rând pe conștientizarea existenței fenomenului fraudulos și a efectelor sale. Fără acest pas nu pot exista acțiuni concrete de prevenție antifraudă și, ulterior de soluționare a fenomenelor frauduloase. Efortul de a menține o afacere sănătoasă din perspectiva prevenției fraudei trebuie să se reflecte și în rândul atitudinii și comportamentului angajaților, un parcurs adesea dificil de gestionat, după cum ne povestește CEO-ul SPIA.
Citeste si:
Există o serie de programe interne gândite de companii pentru ca personalul să conștientizeze riscurile la care se expun odată ce-și încalcă atribuțiile de serviciu, atât din unghi administrativ cât și a celui din sferă penală.
„Mai departe de modalitatea `academică` de implementare a programelor de excelență operațională – care au și o componentă antifraudă, centrată în special pe avertizorul de integritate – în practică am observat că schimbarea de optică se realizează mai ales prin puterea exemplului dat și reiterarea angajamentului față de apărarea valorilor companiei. Și aici, fără a fi subiectiv, simpla popularizare a faptului că o companie investește în resurse de investigare specializate, cum sunt și cele de investigații corporate, emite un semnal puternic că mediul de business respectiv nu numai că respinge orice manifestare cu potențial ilicit, ci are la îndemână, și utilizează, instrumentele necesare pentru a se proteja”, a mai precizat liderul SPIA.
Citeste si:
Directiva Whistleblowing în România, un sistem mult așteptat și benefic
Componenta antifraudă, centrată pe reglementarea privind sistemul de raportare whistleblowing constituie una dintre cele mai așteptate măsuri care urmează să fie implementate în piața locală. Uniunea Europeană a aprobat încă din 2019 o directivă prin care companiile trebuie să se supună unor noi reglementări în privința protecției oferite avertizorilor de integritate. Directiva Whistleblowing prin „Legea privind protecția avertizorilor în interes public” creează canale de raportare (sisteme de whistleblowing), prin care angajații sau colaboratorii unei companii să poată raporta acțiunile frauduloase, diverse nereguli și abateri sau alte inițiative ilegale.
Odată transpusă în legislația națională, Directiva Whistleblowing obligă companiile din România să furnizeze informații clare, accesibile și mai ales transparente despre canalele prin care se pot raporta neregulile întâlnite. E necesar ca aceste canale să fie sigure și anonime pentru a proteja whistleblowerii.
Citeste si:
„Una dintre problemele pe care le întâmpinăm în executarea de investigații antifraudă este reprezentată de atragerea la colaborare a unor persoane de bună credință, la fel de bine informate, cu certe posibilități de penetrare a grupurilor de interese, dar care sunt mai mult decât reticente în a coopera din teama de a le fi devoalată identitatea și aportul, implicit de a fi marginalizați și stigmatizați ulterior de către colegii lor. Deși teama este una lesne de înțeles, am încercat să raționăm care este radicalul reluctanței de a colabora cu structurile de investigații, răspunsul primit fiind de fiecare dată același – orice tentativă a de face cunoscută o problemă a fost tratată fie cu superficialitate, fie ignorată de către beneficiarul informației”, a declarat liderul SPIA.
Businessurile care activează în piața locală încep deja să trateze cu maximă seriozitate problema directivei Whistleblowing și încep deja să colaboreze cu o agenție de investigații corporate. Nicio companie nu își dorește ca potențiale nereguli semnalate de angajați să ajungă direct la instituții cu rol de decizie sau la mass-media, fără a fi informată în prealabil cu privire la acestea.
Conștientă fiind de modalitatea în care Directivei Whistleblowing va impacta, și echilibra, lupta antifraudă, SPIA, în parteneriat cu casa de avocatură act Botezatu Estrade Partners, a proiectat deja un pachet de servicii whistleblowing care vine în sprijinul companiilor deopotrivă în scop de asigurare juridică a corectei implementări a Directivei, cât și în plan operațional, în materie de bune practici privind etapele de investigare a situației semnalate de avertizor.
Marius Porceanu, fondator și CEO SPIA
Previziuni antifraudă. La ce trebuie să fie atente companiile în 2022
„Hope for the best, prepare for the worst” („Speră la ce-i mai bun, dar pregătește-te pentru ce-i mai rău”) este un proverb care se potrivește perfect pe contextul economic actual, explică CEO-ul SPIA.
„Cam asta cred că trebuie să fie mantra climatului de business din România pentru că, din oricare unghi ai privi, 2022 nu se anunță a fi anul redresării. Piața din România trebuie să înțeleagă și să accepte că frauda se produce constant, iar în funcție de complexitatea ei, contractarea resurselor externe de investigație nu reprezintă o vulnerabilitate ori o neputință executivă, ci o modalitate inspirată de a preveni, după caz, rezolva, o situație cu potențial de a se acutiza, ori chiar maligniza”, a mai precizat Marius Porceanu.
Liderul SPIA atrage atenția că managerii și antreprenorii din România trebuie să înțeleagă și să accepte că frauda se produce constant, iar în funcție de complexitatea ei, contractarea resurselor externe de business intelligence nu reprezintă o vulnerabilitate ori o neputință la nivel de leadership, ci o modalitate eficientă de a preveni, sau, rezolva, după caz, o situație cu implicații frauduloase.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
