Prezența și impactul fenomenului fraudulos asupra companiilor sunt mult mai des întâlnite decât am fi tentați să credem: 47% dintre companiile care au participat într-un studiu de specialitate derulat de PwC, au declarat că au fost fraudate în ultimii 2 ani. Este pentru a doua oară în ultimii 20 de ani când procentul este atât de mare.

Dacă am reduce soluțiile disponibile la doar două, acelea ar fi să vorbim mai mult și mai des despre amprenta fraudei asupra mediului de business din țara noastră și să luăm măsuri concrete pentru prevenirea fenomenului fraudulos.

2 din 3 companii declară cu au implementat proceduri ce au ca scop scăderea riscului de fraudă, iar 6 din 10 spun că derulează constant programe de training și monitorizare pentru prevenirea fenomenului fraudulos, conform aceluiași studiu. La nivel declarativ, antreprenorii și managerii par a fi pregătiți. Oare? Doar jumătate dintre companii fac pasul următor și alocă resurse constante pentru identificarea și gestionarea riscurilor sau angajează specialiști antifraudă externi. Nici majoritatea celor care ocupă funcția de CEO nu par convinși de eficacitatea și eficiența măsurilor de prevenție luate: 58% declară că nu sunt foarte siguri pe cât de pregătiți sunt pentru a reacționa la fraudă.

Ce soluții are la îndemână o companie dacă fost fraudată?

În primul rând, o companie are nevoie de protecție juridică, din partea unui avocat cu competențe specifice. Chiar dacă în companie există deja un consilier juridic sau un avocat, natura și complexitatea cazului de fraudă în care a fost implicată organizația, pot atrage contractarea unor servicii de asistență juridică în drept penal.

Citeste si:
PENNY: Politica antifraudă face diferența
PENNY: Politica antifraudă...

În plus, atunci când o companie este fraudată, fie din interior - de proprii angajați -, fie din exterior, pierderile nu se limitează doar la cele directe. Compania fraudată poate răspunde penal, în calitate de persoană juridică, pe lângă tragerea la răspundere penală a oricărei persoane fizice implicate în săvârșirea fraudei. De aceea, avocații recomandă ca toate companiile să aibă implementate un "incident response plan", nu doar o politică de prevenție penală generală.

La SPIA, colaborăm frecvent cu departamentul juridic sau cu avocații clientului și ne asigurăm că investigațiile antifraudă sunt perfect corelate cu celelalte proceduri legale desfășurate, iar la nevoie, le oferim acestora acces la întreaga gamă de servicii juridice a unora dintre cele mai reprezentative case de avocatură din România, cu care noi colaborăm.

A doua resursă pe care o companie fraudată sau care se află în pericol de a fi fraudată o poate accesa, este investigatorul privat. Misiunea acestuia este una complexă: să afle adevărul și, concomitent, să cerceteze, să identifice, să strângă dovezi și să le predea clientului care l-a angajat.

Atunci când investigatorii sunt permanent în contact cu avocații specializați în drept penal, riscul ca probele obținute să fie contestate sau excluse este redus la minim, având în vedere consilierea și analizarea în timp real a dovezilor colectate de specialiștii în investigații corporate.

Citeste si:
Frauda în companii: Ce pedepse riscă cei care încalcă legea
Frauda în companii: Ce...

Când apelează la o agenție de investigații private corporate, antreprenorul și managerul au la dispoziție o serie de criterii de care țină cont în alegerea celui mai bun specialist antifraudă.

De ce ar trebui lăsată aflarea adevărului în seama specialiștilor? Iată doar câteva dintre motive.

Pentru că un investigator privat cunoaște și respectă legea - dovezile vor putea fi folosite de către organele de cercetare penală sau în instanță, numai dacă au fost obținute cu respectarea cadrul legal corespunzător.

Investigatorii privați sunt obiectivi, au expertiza și mijloacele necesare. Sunt discreți, ceea ce oferă protecție pe 3 planuri: protejează investigația, clientul angajator și interesele acestuia și, nu în ultimul rând, protejează investigatorul privat și îi oferă cadrul necesar pentru a-și desfășura activitatea.

Citeste si:
Auchan lansează o nouă ediție a Târgului de Bere
Românii vor putea degusta din...

A treia dimensiune care are nevoie de protecție și de intervenție special în cazul companiilor care au fost fraudate este comunicarea și, implicit, reputația.

Comunicarea de criză are ca scop protejarea unei persoane, a unei companii sau chiar a unei comunități ce se confruntă sau riscă să se confrunte cu o situație conflictuală, în urma căreia renumele îi va fi afectat.

Principalele caracteristici ale unei crize coincid cu cele pe care frauda le produce asupra unei companii. Ambele sunt evenimente majore, pun la îndoială capacitatea, răspunderea și, implicit, reputația companiei și atrag atenția presei.

Un bun comunicator de criză va prelua managementul comunicării în timpul crizei și îl va păstra în posesia companiei, se va asigura că a fost identificat și stopat orice potențial canal secundar de comunicare prin care informația s-ar putea scurge în afara companiei și va asigura managementul reputațional al companiei.

Instrumentele de mai sus sunt cele la care o companie ar trebui să apeleze dacă o fraudă a avut deja loc sau dacă există semnale că ea este în desfășurare. Cum însă prevenția este mai bună și mai ieftină, peste doar 2 zile, pe 27 mai, are loc FRAUD SUMMIT by SPIA – cel mai mare eveniment care abordează amprenta fraudei asupra mediului de business din țara noastră.

Înscrie-te gratuit pe www.fraudsummit.ro și vei afla de la investigatori privați, avocați, psihologi și manageri de companii, cum să îți protejezi afacerea.