Atunci când o companie este afectată de fraudă, prejudiciul nu se rezumă doar la pierderea financiară cauzată direct de fraudator și acțiunile sale. Mai mult decât atât, prejudiciul poate avea un impact semnificativ asupra profitului și, uneori, poate duce chiar la scoaterea completă a companiei din activitate.

Costul real și total al fraudei asupra unei companii este reprezentant de suma a două categorii de costuri:

COSTURILE DIRECTE sunt printre primele pe care compania le observă și pe care le poate cuantifica. Ele sunt alcătuite din:

Prejudiciul financiar direct, care reprezintă, practic, suma de bani sau valoarea produselor/serviciilor sustrase de fraudator sau grupul infracțional.

Pierderi sau costuri care sunt cauzate de amenzi și penalizări, inclusiv costuri generate de acțiuni penale sau civile deschise împotriva companiei, ca urmare a fraudei.

Costuri cauzate de măsurile luate pentru a investiga, dovedi și contracara efectele fraudei împreună cu costurile de prevenție pentru viitor.

Printre COSTURILE INDIRECTE, adică mai greu cuantificabile și care se pot întinde pe o durată nedeterminată, se numără:

Retail jobs

Afectarea reputației brandului.

Pierderea clienților, actuali și potențiali, și, pe cale de consecință, scăderea cotei de piață.

Scăderea încrederii tuturor shareholder-ilor și a stakeholder-ilor, de la acționari și angajați până la clienți și furnizori.

Deși costul total al fraudei poate fi imposibil de calculat, el este semnificativ mai mare decât costul total al multor altor infracțiuni. Potrivit Procurorului General din Marea Britanie, frauda este al doilea domeniu de criminalitate în ceea ce privește valoarea prejudiciului față de economie și societate, după traficul de droguri.

Conform studiului True Cost of Fraud, care analizează tendințele actuale în materie de fraudă în industria de retail și servicii financiare din SUA și Canada, costul total al fraudei în 2021 a fost în creștere, în contextul pandemiei COVID-19. Costul total al fiecărui 1,00 USD fraudat este de 3,60 USD pentru companiile din retail și e-commerce din SUA, ceea ce reprezintă o creștere de 15% față de costul total din 2019, care era de 3,13 USD, și de 7,1% față de studiul din 2020, efectuat în timpul pandemiei.

Citeste si:
Inspectori antifraudă, prinși în flagrant de DNA în timp ce luau mită
Inspectori antifraudă, prinși...

Efectul de domino al fraudei

Percepția generală, dar eronată, este că frauda e o infracțiune fără victime umane. În realitate, fenomenul fraudulos poate avea efecte financiare, sociale și psihologice asupra unei întregi suite de persoane, organizații și societăți, exact ca într-un efect de domino.

Atunci când o fraudă provoacă prăbușirea unei companii, efectele se resimt nu doar asupra angajaților direcți, ci și asupra familiilor acestora, furnizorilor și angajaților lor, francizorilor și angajaților lor împreună cu familiile, până la creditori și contribuabili.

O altă categorie afectată de fraudă este chiar cea a consumatorilor. Prețul produselor sau serviciilor va crește, chiar dacă nu imediat, pentru a acoperi costurile produse de prejudiciul direct și indirect - investigații, măsuri de acțiune și prevenție etc.

Citeste si:
5 BENEFICII ale implementării sistemului de raportare WHISTLEBLOWING
5 BENEFICII ale implementării...

În anumite cazuri, cum ar fi contrafacerea unor produse alimentare sau de larg consum, efectul de domino al fraudei poate ajunge până la sistemul medical al unei localități și victime colaterale ca urmare a supra-aglomerării acestuia. De exemplu, în 2006, 14 orașe din Siberia au declarat stare de urgență din cauza otrăvirilor în masă provocate de consumul de alcool contrafăcut. Aproximativ 900 de persoane au fost spitalizate cu insuficiență hepatică după ce au băut solvent industrial care a fost vândut drept vodcă. Alcoolul contrafăcut este o fraudă foarte des întâlnită, care provoacă victime umane directe, dar și colaterale.

Lupta împotriva fraudei și a efectelor sale a fost dintotdeauna un efort costisitor, care necesită resurse financiare, umane și de timp pentru a analiza, identifica, preveni și repara acțiunile frauduloase. Potrivit Asociației Examinatorilor de Fraude Certificați (ACFE), frauda costă organizațiile, în medie, aproximativ 5% din venitul anual.

Citeste si:
Organizatorii de jocuri de noroc: O taxă de 40% ne-ar putea închide...
Organizatorii de jocuri de...

Cei care vor rămâne fără venit și loc de muncă sau vor munci mai mult și cei care vor plăti mai mult pentru produsele/serviciile companiei afectate de fraudă sunt adevăratele victime umane ale acestui tip de infracțiune.

Soluții pentru a diminua costul total al fraudei asupra companiei tale

Având în vedere importanța fraudei și a efectelor sale negative, este de necontestat faptul că organizațiile ar trebui să investească timp, bani și specialiști pentru combaterea fenomenului. Dar ce faci atunci când resursele pe care le ai la dispoziție sunt limitate? Ce primează, prevenția sau detectarea? Prevenția se concentrează pe motivele pentru care o persoană poate comite fraudă, așa cum reies ele din teoria triunghiului fraudei. și controlarea contextului, astfel încât tentația sau oportunitățile de fraudă să fie diminuate la un nivel minim. Printre instrumentele de prevenție se numără:

Citeste si:
9 din 10 angajați preferă telemunca, deși 60% nu au condiții bune...
Studiu: 9 din 10 angajați...
  • o cultură organizațională bazată pe transparență, în special pe subiectul fraudă;
  • politici și proceduri antifraudă;
  • implementarea sistemului whistleblowing prin care avertizorii de integritate pot raporta neregulile sesizate;
  • training antifraudă;
  • accesul echipei la resurse educaționale antifraudă;
  • audit de risc și acțiuni constante de managementul riscului.

Prevenția este mai ieftină decât detectarea și combaterea unei fraude care are sau a avut deja loc, însă ea nu oferă protecție 100%.

Detectarea fraudei include acțiuni de analiză, investigații antifraudă, identificare, dovedire, tragere la răspundere a vinovaților și recuperarea prejudiciului, ulterior cuantificării sale. Fie că ne referim la o fraudă încă în desfășurarea sau care a avut deja loc, detectarea acțiunilor frauduloase poate constitui un punct definitoriu de turnură în ceea ce privește cultura antifraudă a companiei și îmbunătățirea politicilor și procedurilor de prevenție, pe baza greșelilor și a vulnerabilităților descoperite.

Detectarea fraudei se face printr-un mix de tehnologie și expertiză umană, iar rezultatul final constituie baza de lucru pentru echipa juridică a organizației, dar și pentru viitoarele programe antifraudă pe care compania le va dezvolta.

Cele două aspecte, prevenția și detectarea, sunt interdependente și se completează reciproc – niciuna nu asigură, în totalitate, imunitatea unei organizații dar, dacă ele alcătuiesc împreună strategia antifraudă a companiei, șansele ca frauda să mai producă prejudicii scad considerabil.

Citeste si:
Modificări STB pentru linia 335. Autobuzele vor circula și pe linia...
Modificări STB pentru linia...

O strategie antifraudă eficientă este construită pe 4 piloni principali: prevenție, detectare, descurajare, reacție.


O companie este vulnerabilă în fața fraudei atât din exterior, cât și din interior, fenomenul putând lua multe forme, de la delapidare de fonduri, până la înșelătorii, mită sau escrocherii mai mult sau mai puțin complicate. Fiind necesare investigații corporate, echipa de investigatori privați poate lucra într-o investigație business intelligence pe cont propriu ori se poate alătura departamentului antifraudă și echipei de investigații interne a companiei. Dacă ai nevoie de ajutor în prevenția sau detectarea unei fraude, ne poți scrie oricând pe contact@spiaromania.com .

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Antoaneta Ionescu
 Managing Partner SPIA România, Antoaneta Ionescu crede în loialitate și perseverență. Ea însăși a dovedit aceste calități în cei peste 9 ani în care, alături de echipă, a pus bazele și mai apoi a construit, zi de zi, compania care astăzi este recunoscută drept liderul noii generații de investigatori privați din România.

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri