Legea permite în momentul de față persoanelor care se pensionează să aleagă dacă primesc banii de pensie privată (Pilon 2) printr-o singură plată integrală sau să eșaloneze plățile pe o perioadă de 5 ani. La nivelul Ministerului Muncii și al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) se discută despre posibilitatea impunerii plăților eșalonat pe o perioadă mai lungă (12 ani), opțiunea plății integrale urmând să dipară.

Banii de pensie trebuie să însoțească contribuabilul pe tot restul vieții sale, din acest motiv se numește ‘pensie’.

Andreea Pipernea, CEO NN Pensii

Discuțiile au stârnit controverse în spațiul public, iar criticile nu au întârziat să apară chiar dacă proiectul de modificare a legii este în fază incipientă. Săptămâna acesta, Asociația Participanților în Fondurile de Pensii și Fondurile de Investiții s-a declarat ”surprinsă” de posibilitatea reglementării plății pensiilor din Pilonul 2 și a cerut reprezentanților statului să reexamineze cu atenție proiectele de lege avute în lucru.

”Destinația finală a unui sistem de pensii este să acumulezi cât ești activ și să decumulezi în perioada pe care o mai ai de trăit după ieșirea din câmpul muncii. Banii de pensie trebuie să însoțească contribuabilul pe tot restul vieții sale, din acest motiv se numește ‘pensie’”, consideră Andreea Pipernea, CEO NN Pensii.

Ea explică faptul că legislația din prezent, care permite plăți eșalonate pe 5 ani sau într-o singură tranșă unică, a fost creată în primul rând din rațiuni fiscale.

”De ce s-a făcut acest lucru până acum? În primul rând din rațiuni fiscale. Plățile lunare de sub 2.000 de lei nu se taxează, așa cum este cazul și pensiilor de stat. Din acest motiv, pentru oamenii care ieșeau din sistem în anii anteriori, ca să aibă posibilitatea de a-și încasa banii netaxați, s-a făcut această perioadă de până la 5 ani, astfel încât să iși poată eșalona pensia privată în sume de maxim 2.000 de lei lunar, neimpozabile. Legea a fost făcută pentru a ajuta oamenii din punct de vedere fiscal, într-o echitate cu pensia de la Pilonul 1”, spune Andreea Pipernea.

Sistemul de pensii private are și un rol social. Nici statul nu pune toți banii de pensie nimănui ‘în brațe’ într-o singură zi, pentru că are acest rol social.

Andreea Pipernea

În plus, Legea a venit și ca un compromis, având ca bază un sistem de pensii aflat în faza incipientă, în care nu existau mulți bani acumulați, dar nici sume mari de plătit. Mai exact, dacă sumele acumulate în fondurile de pensii private erau mici (având în vedere că sistemul a fost lansat cu aproximativ 15 ani în urmă) nici sumele care trebuiau plătite nu erau foarte mari, iar astfel ele puteau fi eșalonate pe un interval de maxim 5 ani de zile. Acum însă, când sumele acumulate au crescut, și perioada de eșalonare trebuie să fie mărită, în special dacă se vrea menținerea pragului de pensie neimpozabilă.

În niciun caz nu poți spune că ai un sistem de pensii câtă vreme plătești până la maxim 5 ani. Este un sistem de pensii, sau este doar un sistem de acumulare?

Andreea Pipernea

Sistemul are și un rol social, acela de a-i proteja pe oameni și a le oferi un venit eșalonat câtă vreme trăiesc. Nici statul nu pune toți banii de pensie nimănui în brațe’ într-o singură zi, pentru că are acest rol social. Dacă contribuabilul îi cheltuiește și rămâne rapid fără bani, acesta va ajunge tot în grija statului. Eșalonarea este o formă și de a-i proteja pe ceilalți de tine, pentru că dacă cineva rămâne fără banii de pensie, atunci tot noi, ceilalți români, te vom susține prin banii de taxe pe care statul îi va folosi pentru diverse ajutoare sociale”, a declarat Andreea Pipernea.

Generația ”decrețeilor” primul prag important pentru plățile făcute de fondurile de pensii private

CEO-ul NN Pensii spune că eșalonarea pensiilor private pe mai mulți ani în niciun caz nu s-ar face din cauză că fondurile ar avea probleme de lichiditate atunci când foarte mulți români ar decide să își retragă banii simultan.

”Având în vedere că majoritatea banilor fondurilor de pensii sunt investiți în titluri de stat, în niciun caz nu ar fi o problemă în privința acordării banilor într-o singură tranșă. Oricum, gestionarea investițiilor se poate face în funcție de estimările privind numărul românilor care vor ieși la pensie, așa că ne putem adapta”, explică Andreea Pipernea.

La nivelul întregii piețe, fondurile de pensii private au circa 60% din bani investiți în titluri de stat, 9% în obligațiuni și 25% în acțiuni tranzacționate pe burse. Fondurile Pilon 2 aveau în administrare, la finalul anului 2021, un portofoliu de active cu o valoare totală de 89 miliarde lei (18 miliarde euro).

Primul așa-zis ”vârf de sarcini” pentru fondurile de pensii private va fi atunci când generația ”decrețeilor”, adică a românilor născuți în anii ’65 – ’70, va ieși la pensie. Valul de pensionări este astfel așteptat în intervalul 2030 – 2035.

”Aceasta este menirea finală a unui sistem de pensii, să asigure un venit persoanelor după retragerea din activitate, nu să pună banii în brațe în ziua când ieși la pensie și să te lase neprotejat doar cu pensia de la stat – despre care știm cum toții ce provocări va avea de înfruntat în următorii ani”, a declarat Andreea Pipernea.

Anul trecut, fondurile de pensii private (Pilon 2) din România au efectuat plați către participanți și beneficiari în valoare totală de circa 278 milioane lei, cu 56% mai mare decât în 2020. Valoarea totală a plăților efectuate din Pilonul II (de la lansare și până în prezent) este de 675 milioane de lei.

Pensionarea ”decrețeilor” va reprezenta cel mai probabil o adevărată bombă pentru bugetul de stat, care se va confrunta cu un raport și mai slab decât în prezent al pensionarilor vs. angajați activi care fac contribuții la sistemul de pensii.

Potrivit datelor INS de anul trecut, România avea 5,12 milioane de pensionari, iar raportul salariați vs pensionari era de 10 la 9 la nivelul întregii țări, cu variații semnificative de la o regiune la alta. În București și Ilfov, de exemplu, 10 salariați susțin 4 pensionari, în vreme ce în Teleorman 10 salariați susțin 16 pensionari.

Ce opțiuni de plată a pensiilor ar putea avea românii care se pensionează în viitor

După ce noua formă a Legii Pensiilor va fi stabilită și va intra în vigoare, și presupunând că se va adopta o versiune care prevede eșalonarea plăților pe mai mulți ani (exclus plăți dintr-o singură tranșă cu excepția cazurilor speciale), sistemul de pensii private românesc s-ar putea baza pe una din două forme generale de plată.

”Primul este sistemul de anuități prin care administratorul de pensii își asumă un așa-zis ‘risc de longevitate’, inclusiv dacă un contribuabil trăiește mult mai mult decât media estimată, și îi va plăti pensia privată pe tot parcursul vieții, chiar dacă suma totală plătită va ajunge să depășească suma acumulată de contribuabil de-a lungul anilor”, explică Andreea Pipernea.

Sistemul s-ar baza pe statistici privind speranța de viață a oamenilor. Când un contribuabil încetează din viață, plățile se opresc și nu se mai fac nici către moștenitori. În acest fel, fondul de pensii va înregistra un minus atunci când o persoană trăiește mai mult decât media, sau un plus atunci când o persoană trăiește mai puțin decât media anticipată, urmând ca per ansamblu pierderile și câștigurile să se compenseze reciproc.

”A doua posibilitate este reprezentată de un sistem bazat pe plăți la termen, prin care oamenii pot alege pe ce perioadă de timp le poate fi eșalonată suma pe care au acumulat-o în fondul de pensii. Dacă trăiești mai mult decât perioada de timp stabilită, plățile se opresc, dacă însă trăiești mai puțin, restul sumei rămasă de încasat va fi distribuită moștenitorilor”, afirmă CEO-ul NN Pensii.

Topul fondurilor de pensii în 2021: NN a generat cele mai mari câștiguri

În ciuda unui context economic dificil, fondurile de pensii private obligatorii (Pilon 2) au avut o evoluție bună anul trecut. Cel mai mare randament din piață a avut-o fondul de Pensii NN, cu un plus de 7,2%, mai mult decât dublu față de ultima poziție din clasament.

Fondul Aripi, administrat de Generali Pensii, s-a aflat pe a doua poziție în clasament cu un randament de 5,9%, în vreme ce ultima treaptă a podiumului a fost ocupată de fondul Vital, administrat de Aegon Pensii, cu un randament de 5,4%.

Citiți mai mult despre investițiile fondurilor de pensii și randamentele aduse de acestea într-un material care va fi publicat de wall-street.ro săptămâna viitoare.

Sursa foto: NN Pensii