Wall-Street.ro a stat de vorbă cu Ștefan Vayna, fondator și CEO al Masterbuild, iar acesta ne-a spus că a ajuns să lucreze la proiecte atât de mari deoarece a reușit să vină cu o abordare diferită în ceea ce privește dezvoltarea business-ului, schimbare care a venit în ajunul crizei din urmă cu 16 ani, când Masterbuild a avut un prim contact cu clienții din SUA.

Schimbarea a venit cam prin 2008-2009, când am prins un proiect în România pentru o companie americană. Atunci am înțeles ce înseamnă managementul unei companii de construcții. Atunci «s-au aprins beculețele» și am înțeles ce înseamnă cu adevărat o companie de construcții. După aceea, lucrurile au luat o turnură frumoasă pentru noi”, ne-a povestit antreprenorul.

În 2011 își trecea în portofoliu o lucrare importantă, participarea la construcția noului sediu al Ambasadei SUA de la București, pentru care a furnizat soluții complete pentru acoperișul celei mai importante clădiri administrative a americanilor de pe teritoriul României.

Câțiva ani mai târziu, mai exact în 2017, lucrarea de la București i-a ajutat să obțină un contract pentru o altă ambasadă a SUA, în Bișkek, capitala Kârgâzstanului, pentru care a oferit același tip de lucrare, sisteme complete pentru acoperișul ambasadei.

Dar asta nu înainte de a primi un contract pentru același tip de lucrare la baza militară americană din Frankfurt, lucrare pe care și-a trecut-o în portofoliu în 2016.

Între timp, în România, Masterbuild și-a trecut în cont mai multe proiecte de spații de producție, spații logistice sau proiecte de retail pentru companii mari, precum Lidl, Scania, Avon, Auchan, Kaufland, Danone, Carrefour, McDonalds, CTP România sau Țiriac Auto.

Proiectele din zona instituțională, însă, le-au deschis calea și către proiecte de baze militare în Africa, lucrând direct pentru NATO.

Construcții în furtuni de nisip și sub pază militară, la granița cu un stat periculos

Proiectele pentru NATO din Africa au fost derulate între 2017 și 2019, pentru care Masterbuild a fost contractorul general, deci nu a participat doar la realizarea unor componente.

În Africa, am fost contractorul general și am construit două mini-baze militare, pentru dezafectarea echipamentelor militare. A fost interesant pentru că în una dintre locații am lucrat sub pază militară, pentru că eram foarte aproape de granița cu Mali. Pe lângă asta, ne-am confruntat și cu furtuni de nisip. Acolo am avut un antreprenor local care s-a ocupat de partea de operațional și care a venit cu muncitorii lor, pentru că nu este ușor să duci muncitori din alte țări, cum ar fi din România, pentru că sunt probleme de aclimatizare, deoarece sunt alte condiții meteorologice și de climă în Africa. Stilul de lucru este diferit. Am avut, în schimb, tot timpul o echipă de 5 sau 6 oameni care se ocupa zilnic de partea de monitorizare și raportare a stadiului proiectelor către cei de la NATO și care trimiteau rapoarte către cei din Luxemburg. Trebuia să fie cineva de la noi tot timpul acolo”, ne-a mai povestit Ștefan Vayna.

Întrebat cum este să construiești într-o zonă de risc, fondatorul Masterbuild ne-a spus că se efectuează și un calcul de risc în cazul unor astfel de proiecte, deoarece siguranța muncitorilor este prioritară.

Când ajungem într-un proiect ca acesta, chiar dacă ne aflăm în anumite zone periculoase, din diverse motive, studiem mult mai în detaliu zona. Dar lucrăm în zone care sunt destul de sigure, nu lucrăm exact într-o zonă de conflict. Sunt și companii care lucrează în zone de conflict activ, dar acolo riscurile sunt mult mai mari”, ne-a mai spus Ștefan Vayna.

Legat de modul în care sunt pregătiți muncitorii pentru astfel de proiecte speciale, fondatorul Masterbuild ne-a dezvăluit că nu se face neapărat un instructaj special, iar programul de lucru este unul normal.

„În Africa a fost mai mult o problemă cu căldura și cu hidratarea muncitorilor. Este foarte greu să muncești pe astfel de temperaturi. Românii au început și ei să înțeleagă acest lucru, pentru că, după cum ați văzut, și la noi verile sunt din ce în ce mai călduroase și mai neprietenoase cu muncitorii din construcții”, ne-a mai explicat antreprenorul.

Nu este o presiune mai mare să lucrezi pentru NATO sau armata SUA

În ceea ce privește respectarea termenelor de predare a lucrărilor de construcție, ne-am fi așteptat ca așteptările unor organizații militare să fie mult mai stricte, dar din ce ne-a povestit Ștefan Vayna, cei care se ocupă de construcțiile speciale din structurile NATO înțeleg că pe parcursul execuției unui proiect pot apărea variabile, care să schimbe termenul de livrare.

„Cei de la NATO au un organism dedicat care se ocupă special de astfel de proiecte. Sunt foarte înțelegători. Sunt conștienți că orice construcție are «un suflet» și că în orice proiect de construcție pot apărea probleme. Chiar dacă sunt luate în calcul tot felul de soluții pentru eventuale situații neprevăzute, pentru a preîntâmpina anumite scenarii, tot apar probleme. Fie că vorbim de capriciile vremii, că vorbim de probleme care pot apărea cu materialele de construcție, ele tot apar.

Evident, obiectivul nostru este acela de a livra cât mai repede, deoarece nu vrem să rămânem blocați într-un proiect prea mult timp. Fiecare zi petrecută în plus pe șantier înseamnă o pierdere pentru noi, deoarece nimeni nu plătește pentru ceva ce se întâmplă în plus. Așadar, este în interesul nostru să terminăm cât mai rapid și să trecem la următorul proiect”, ne-a mai spus Ștefan Vanya.

Ștefan Vayna - fondator și CEO Masterbuild

Legat de bugetele alocate pentru construcția unor baze militare, deși nu ne-a putut furniza informații specifice, fondatorul Masterbuild ne-a explicat că, în afară, în general, costurile includ mai mult decât construcția efectivă, în contracte fiind incluse și costuri legate de serviciile pe care trebuie să le ofere o companie de construcții, documentație și așa mai departe.

„Ele sunt obligatorii și la noi în România, se fac, dar aceste costuri nu prea sunt incluse în bugetele clienților”, ne-a mai spus el.

Cum ajungi să convingi NATO și armata SUA să-ți ofere contracte

Evident, nu puteam să nu-l întrebăm pe Ștefan Vayna cum au reușit să prindă astfel de contracte, cu structuri atât de importante la nivel global.

Nu am făcut ceva special. Am participat ca orice alt contractor la licitații și am venit cu o ofertă bună. Dacă este să vorbim despre ce caută clienții, aceștia vor să vadă la un contractor că înțelege proiectul. Iar noi asta facem. Le oferim clienților chiar și cel mai mic detaliu legat de un proiect ca să vadă că înțelegem ce vor și că nu suntem doar o companie care doar pescuiește contracte.

Probabil acesta este un lucru care ne diferențiază față de piață, că nu luăm contracte doar ca să avem de unde lua bani. Ne alegem contractele la care lucrăm. În special pe zona de proiecte instituționale”, ne-a mai explicat fondatorul Masterbuild.

Potrivit lui, proiectele pentru instituții precum NATO sau armata SUA sunt adevărate provocări, dar sunt proiecte care îți dau și o satisfacție mult mai mare în comparație cu orice alt proiect.

„Pentru companie și pentru cei care lucrează în ea, sentimentul de reușită este mult mai mare față de ce se întâmplă în România, că totuși suntem o companie românească, o companie cu capital privat românesc și reușim să lucrăm în afară pe proiecte internaționale, cum ar fi să facem o bază militară”, ne-a mai spus Ștefan Vayna.

Din ce înțelegem, perioada de pandemie a reprezentat o pauză pentru Masterbuild în ceea ce privește proiectele de acest tip, dar, odată cu relaxarea condițiilor sanitare, au repornit activitatea internațională și s-au înscris la licitații pentru proiecte pe segmentul construcțiilor speciale pentru instituții internaționale precum NATO sau organisme ale ONU.

Potrivit datelor companiei, doar în ultimul an, organizațiile internaționale din domeniul apărării sau organismele umanitare trans-naționale au anunțat proiecte de baze militare și infrastructură specifică în valoare de peste 1 miliard de euro, doar la granițele de sud – est ale Europei.

În România este complicat să iei contracte pentru proiecte publice

În această privință, Ștefan Vayna ne spune că este foarte dificil să participi la un proiect public în România în 2022, mai ales în contextul economic actual, influențat puternic de scumpirile pentru materialele de construcții și energie.

„Suntem interesați și de proiectele publice din România, ne dorim să lucrăm și la noi în țară. Intrăm mereu în SEAP, ne uităm la ce proiecte sunt listate acolo, dar dacă vedem că nu sunt realizabile, nu ne înscriem într-un proiect doar pentru a-l avea în portofoliu.

Problema este aceea că multe proiecte au calcule făcute acum doi ani. Este o problemă care ține de procesul de acordare a contractelor publice din România. Este un proces birocratic ce durează destul de mult, iar dacă informațiile nu sunt aduse la zi, dacă prețurile nu sunt actualizate, mai ales ținând cont de scumpirile din ultima perioadă, este dificil să-ți asumi un proiect la costurile propuse acum doi ani”, ne-a mai explicat antreprenorul.

Unul dintre cele mai importante proiecte publice la care a lucrat Masterbuild în România este noul stadion Oblemenco din Craiova, pentru care a creat structura metalică a acoperișului, în care Compania Națională de Investiții (CNI) a alocat un buget de 58 de milioane de euro.

Sursa foto: Masterbuild

O reprezentanță nouă în Kosovo și afaceri de 15 milioane de euro

În vara acestui an, Masterbuild a anunțat extinderea în zona Balcanilor, deschizând o subsidiară în Kosovo. Anul trecut, compania a lansat și propriul parc logistic – MASTERBUILD LOGISTIC PARK, în zona de nord a Bucureștiului.

Cifra de afaceri din 2021 a fost de 15 milioane de euro, iar din ce ne spune Ștefan Vayna, înțelegem că 2022 ar putea aduce o creștere a cifrei de afaceri, deși contextul de pe piața construcțiilor din România și din regiune se confruntă cu multe provocări.

Sursa foto: MASTERBUILD