Zdenek Romanek a devenit noul CEO Raiffeisen Bank România în martie 2022. El l-a înlocuit la conducerea băncii pe Steven van Groningen, care și-a încheiat astfel un mandat de 20 de ani ca președinte și CEO.

”Încerc să vorbesc și cu colegii în limba română. Din luna aprilie am început să fac cursuri. Româna mea nu este chiar foarte bună, dar pas cu pas încerc să fac progrese. Pentru mine este important să știu limba țării în care lucrez și în care locuiesc”, sunt primele cuvinte ale lui Zdenek Romanek în cadrul interviului.

Îmi povestește că s-a mutat deja în țară cu soția și cei doi copii, nefiind prima dată când face acest lucru. De-a lungul carierei, Romanek a lucrat în țări precum Cehia, Danemarca, Rusia, Franța, Belgia, Croația, SUA, Marea Britanie, Hong Kong și Slovacia.

”Îmi place România și mai ales Bucureștiul; că străin, te simți bine aici, nu te simți ca fiind cineva din afară. Păstrând proporțiile, în București mă simt precum în New York. Este ceva ce nu realizasem până să vin aici. Datorită faptului că există atât de multe oportunități în România, în București sunt foarte multe multinaționale și străini”, spune Zdenek Romanek.

Lumea se vede altfel de la etajul unui zgărie nori din New York. În Excel-urile de pe Wall Street, multe țări sunt rotunjite la zero.

Cehul a lucrat timp de un an la New York, un oraș pe care îl descrie că fiind ”foarte internațional” și unde ”nimeni nu e cu adevărat acasă pentru că toată lume e de altundeva”. Ce nu i-a plăcut în SUA? Faptul că lumea se vede altfel de la etajul unui zgărie nori din New York. Mai exact, multe țări reprezintă o piață infimă pentru companiile americane, iar deciziile ”reci” luate de bancherii de pe Wall Street țin cont de acest lucru și adesea pot părea greu de înțeles atunci când sunt privite din afară.

”Când eram pe Wall Street și lucram la proiecte globale aveam într-un tabel Excel o listă cu mai multe țări. O bună parte dintre ele erau rotunjite la zero pentru că erau prea mici. Această perspectivă americană asupra lumii este cu adevărat diferită și te lovește. Când eram în Europa, uneori nu înțelegeam deciziile pe care o companie americană le lua în Cehia, de exemplu. După ce am lucrat însă pe Wall Street, am ajuns să înțeleg acele decizii”, menționează Zdenek Romanek.

Ferma părinților și ”antreprenoriat” pe vremuri comuniste

Până să ajungă însă la New York, Romanek a lucrat în ferma de la sat a părinților, iar la 14 ani deja ajuta la construirea acoperișurilor la case. Strânge din pumni și cu ochii larg deschiși îmi spune că pentru el este un sentiment extraordinar să simtă că a construit ceva real, ceva ce va rămâne acolo în timp.

”Sunt născut la sat, iar pentru mine este o mare senzație de mândrie acum când îmi vizitez părinții și văd în continuare casele la a căror construcție am participat și eu. Construiam împreună cu părinții pentru alte familii de fermieri din sat. Nu puteam spune că aveam o «afacere» de construcții deoarece trăiam pe timpul comunismului, iar cuvintele «afacere» și «comunism» nu puteau fi puse în aceeași propoziție”.

Câțiva ani mai târziu ”băiatul de la țară” începea fie tot mai interesat de computere și avea acces liber în laboratorul de IT al școlii tocmai pentru că era unul dintre cei mai buni elevi la această materie. Romanek a pus chiar umărul la dotarea școlii cu noi computere, la începutul anilor ’90, după ce echipa de IT din care și el făcea parte a câștigat o competiție națională de programare, premiul fiind o finanțare pentru dotarea laboratorului IT cu noi computere.

”Pentru mine, a scrie cod era ca și când aș fi construit ceva, așadar tranziția de la construcția de case la programare nu a reprezentat o schimbare extrem de mare, cel puțin nu din punct de vedere mental”, explică Zdenek Romanek.

Nu regret că nu am făcut carieră în IT. Nu privesc în trecut. Mereu încerc să mă uit la viitor.

Facultatea de informatică a fost pasul logic care a urmat în carierea acestuia, însă nu la fel de logică poate părea schimbarea de 180° care a urmat.

”După un an de facultate lucram la niște proiecte IT ca freelancer și citeam un ziar de business, încercând să înțeleg mai bine cum funcționează economia și afacerile. Nu înțelegeam prea multe despre mersul economiei, însă îmi doream foarte mult acest lucru. A fost o provocare pentru mine să înțeleg asta, așa că în paralel am început și cursurile unei facultăți de economie. Am absolvit ambele facultăți, iar primul job după finalizarea studiilor a fost cel de financial advisor în cadrul KPMG”.

Îl întreb dacă regretă faptul că a schimbat carierea de IT-ist pe una în sistemul bancar. Răspunsul este rapid și tranșant ”Nu, niciodată. Nu privesc în trecut. Mereu încerc să mă uit la viitor”.

Venirea la Raiffeisen Bank România și transformarea băncii

Înainte de a veni la Raiffeisen Bank România, Zdenek Romanek a fost responsabil de segmentul persoane fizice din Slovacia (Chief Retail Officer) și de transformarea Erste Bank în Slovacia. La nivel de grup, el făcea parte și din comitetul de strategie digitală.

Transformarea a rămas un cuvânt cheie și la noul său job.

Înainte de venirea în România, am avut o discuție lungă cu Johann Strobl (n.red. CEO Raiffeisen Bank Internațional). Dacă ar trebui să rezum discuția, aș spune că două cuvinte s-au repetat aproape permanent: creștere și transformare; transformare și creștere.

Creșterea este ușor de înțeles, dar ce înseamnă mai exact transformarea Raiffeisen România?

”Să ne transformăm, adică să găsim următoarea etapă în dezvoltarea băncii. Suntem o bancă puternică și vrem să dezvoltăm capabilitățile digitale ale băncii și cele de expertiză financiară. Următoarea etapă de transformare a băncii presupune să combinăm aceste două categorii, să ne asigurăm că suntem un consultant financiar proactiv și digital pentru clienții noștri”, explică Romanek.

Ca parte a transformării menționate, el dă ca exemplu și unul dintre cele mai rapid implementate proiecte după preluarea mandatului său la Raiffeisen.

”Chiar acum, în noiembrie, am dezvoltat un tool digital, o tabletă special concepută, cu ajutorul căreia consilierii financiari Raiffeisen pot discuta datele financiare cu clienții, față în față, în mod transparent și clar. Consilierii vor avea la dispoziție foarte multe seturi de date pe care le pot prezența clienților. Deja avem 1.000 de tablete pentru 1.000 de consilieri”, menționează șeful băncii.

Focus-ul pe digitalizare și pe combinarea consultanței financiare cu digitalul nu este însă întâmplătoare pentru Raiffeisen în România, Zdenek Romanek remarcând deschiderea românilor către orice înseamnă invoație tehnologică.

”Chiar a fost foarte interesant pentru mine să văd cum a evoluat digitalizarea în baking din România față de cea din Cehia sau Slovacia. În România practic s-a sărit etapa de digitalizare pe computer; lucrurile au evoluat atât de repede încât s-a trecut direct la mobile banking, a fost un adevărat boom. Desigur, ajută și infrastructura foarte bună a internetului din țară”, spune el.

Palatul Parlamentului, Mamaia și Castelul Peleș – primele locuri din România care i-au atras atenția CEO-ului Raiffeisen

Dincolo de un București ”internațional” și deschis către expați, Romanek spune că a fost impresionat și de câteva locații din țară, pe care le-ar recomanda pentru vizitare oricărui străin.

”Locurile din România pe care le-am vizitat și mi-au plăcut cel mai mult sunt cele în care m-am simțit cel mai bine împreună cu copiii mei. Palatul Parlamentului este primul care îmi vine în minte. Dincolo de istoria sa, este o clădire impresionantă și impunătoare. I-am spus fiului că se poate vedea și din spațiu, ca și Mare Zid Chinezesc. I-a plăcut foarte mult și ne-am imaginat cât de interesant ar fi să existe un joc video a cărei acțiune să se desfășoare tocmai în Palatul Parlamentului”.

La început eram foarte naiv când vorbeam cu cineva din România și spuneam: ”200 de km? Desigur, în două ore ajung acolo!” Ulterior, realitatea drumurilor și a traficului din România m-a lovit.

Pe lista locurilor ”de vizitat” în România se află Castelul Peleș, care, dincolo de frumusețea sa, vine la pachet cu o locație parcă special concepută unei plimbări cu familia. ”Ne-a plăcut drumul către Peleș, acea alee prin pădure, printre magazinele care vând diverse obiecte și produse locale. Este o călătorie perfectă de făcut cu familia”, consideră Zdenek Romanek.

Nu în ultimul rând, cehul pune pe listă și Mamaia... nu atât de mult pentru stațiunea în sine, cât pentru plajă și Marea Neagră.

”Ne-a plăcut chiar și Mamaia, chiar dacă stațiunea era aglomerată vara. Ne-a plăcut Mamaia pentru că am prins câteva zile cu valuri iar copiilor le plăcea foarte mult asta. Ne-a plăcut Mamaia pentru că marea nu era plictisitoare”.

Ce le-ar recomandă românilor să facă în Cehia? Varianta evidentă ar fi să bea o bere bună cu prietenii în Centrul Vechi din Praga. Apoi, după bere, o plimbare în oraș până la Podul Carol (Charles Bridge).

”Dincolo de Centrul Vechi din Praga, celor care vizitează Cehia le-aș spune să meargă la Český Krumlov, un oraș medival din Boemia de Sud plin de istorie. Aici aș recomanda și o plimbare cu un canoe pe râul Vltava, care înconjoară orașul”, spune CEO-ul Raiffeisen.

Eu sunt mai leneș în concedii, dar soția este exact opusul meu din acest punct de vedere. Dacă nu ar lucra în avocatură, cred că ar fi cel mai bun agent turistic din lume. Dacă vrem o opțiune simplă pentru concediu, mergem în Grecia.

De asemenea, el recomandă oricărui turist o călătorie în regiunea Moravia, în special în sud. ”Este o zonă cu sate mici, cu multe crame și cu peisaje minunate. Poți merge acolo să te relaxezi, să deguști vinuri și să vezi oameni… diferiți de restul țării. Locuitorii Moraviei sunt mult mai calmi, mai relaxați”.

Vinul românesc este atât de bun, în special cel roșu… nu mă așteptam. Păcat că nu se vinde în străinătate, nu îl văd niciodată pe raful magazinelor străine.

Sursa foto: Raiffeisen Bank România