Potrivit Federației Patronale a Textilelor, Confecțiilor și Pielăriei (FEPAIUS), impactul negativ al epidemiei de COVID-19 reflectă pe mai multe paliere.

Astfel, există dificultăți în aprovizionarea cu materie primă și accesorii atât ca urmare a diminuării transportului pe ruta România –Italia, China, cât și ca urmare a suspendării activității multor producători italieni. Exporturile României către Italia se ridică la 4,7 miliarde lei, în timp ce importurile sunt de 6,3 miliarde lei.

FEPAIUS arată că s-au diminuat drastic comezile, în special din partea clienților cu sediul în Italia, iar un alt efect al epidemiei este faptul că nu se mai pot respecta planificările de producție, ceea ce duce la scăderea valorilor producției din cauza imposibilității livrării materialelor din zonele afectate de coronavirus.

În același timp există riscul anulării unor comenzi ale clienților datorită decalării termenelor de livrare.

Citeste si:
CORONAVIRUS Două treimi dintre pacienții din România sunt vindecați...
Două treimi dintre pacienții...

„Clienții tradiționali întârzie să lanseze comenzile pe care le aveau prevăzute și în plus nu dau semne încurajatoare de relansare a situației, dimpotrivă, motiv pentru care se previzionează o scădere a comenzilor cu peste 40% față de anul precedent și totodată se prevede o scădere a capacităților de producție prin disponibilizări de personal de aproximativ 30%”, spune Mihai Păsculescu, președintele FEPAIUS.

Întârzieri se vor vedea și la încasări, de la 30 de zile la 45-50 sau chiar mai mult. Însă cel mai grav efect al acestei epidemii asupra industriei de textile este impactul crizei epidemiologice asupra forței de muncă din România.

„În condițiile în care s-ar impune că un număr mare de angajați din cadrul societății să nu poată veni la serviciu, din cauza carantine, a suspiciunii de infectare sau pentru tratament, pe perioade relativ mari (2-4 săptămâni) presiunea finaciară pentru societatea comercială este foarte mare și greu de suportat dacă nu imposibil, în condițiile în care firma nu produce deci nu are încasări dar trebuie să plătească concedii medicale la un număr mare de angajați, sume care sunt plătite exclusiv din bugetul companiei urmând ca o parte să fie recuperate de la stat în 3-6 luni”, spune Păsculescu.

Coronavirus | Propuneri de măsuri și soluții pentru industria textilă

FEPAIUS a realizat și o serie de recomandări pentru autorități care să vină în sprijinul fabricilor din industria textilă.

Citeste si:
Renault intenţionează să închidă patru uzine din Franţa
Renault intenţionează să...
  1. Amânarea la plata a impozitelor pe salarii sau chiar reducerea acestora că în Italia, SUA. Scutirea de taxe și contribuții salariale pentru o perioada de 3 luni pentru cei ce vor fi angajați în această perioada în această industrie.
  2. Reeșalonarea ratelor de la toate băncile ce-și desfășoară activitatea pe teritoriul României în special la creditele pentru investiții în această industrie.
  3. Prelungirea perioadei de șomaj tehnic de la 30 la min. 90 de zile;
  4. Reactivarea procedurii de șomaj tehnic cu fonduri din ajutorul de șomaj care în prezent este excedenta ar fi pentru menținerea forței de muncă. Asigurarea unui fond din care să se compenseze cheltuielile cu șomajul tehnic, suportate de către fabrici; Șomajul tehnic ar putea fi o alternativă rezonabilă pentru a putea depăși aceste perioade grele dacă angajatorii ar fi sprijiniți financiar și astfel nu-și vor pierde forță de muncă calificatata și vor putea relua foarte rapid activitatea atunci când lucrurile vor intră pe făgașul normal
  5. Pentru situațiile de incapacitate de muncă datorate actualei crize epidemilogice, decontarea concediilor medicale să se face integral de către stat fără că angajatorul să mai fie obligat să suporte primele cinci zile din fiecare concediu inițial. De asemenea trebuie mult îmbunătățit sistemul actual de decontare cu Casă de Asigurări astfel încât să nu se aștepte decontările concediilor medicale câte 6 luni. Este posibil poate implementarea unui mecanism de compensare a altor obligății fiscale ale companiei cu sumele așteptate de la Casă de asigurări pentru plata concediilor medicale.
  6. Flexibilizarea compensării muncii suplimentare în sensul posibilității acordării de zile libere în avans fără acordul salariatului și pentru perioade mai lungi de timp. În acest moment este posibilă doar reducerea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămâna), de min. 30 de zile consecutive (în situația în care vom fi nevoiți să întrerupem activitatea, să putem eventual compensa zilele libere forțat acordate salariaților cu muncă suplimentară ce va fi necesară penrtu onorarea comenzilor)
  7. Reactivarea legii prin care Eximbank bonifica 50% din dobânzile exportatorilor.
  8. Să fie inclusă și pandemia că forță majoră. În caz de închidere totală a activității firmei să se considere caz de forță majoră în relațiile cu terții.
  9. Anularea legii 448/2006 – care obligă companiile cu cel puțîn 50 de salariați să angajeze persoane cu handicap în proporție de 4% din totalul angajaților. Prin intermediul acestei ordonanțe de urgență, printre altele, au fost aduse modificări în ceea ce privește executarea de către persoanele juridice care au cel puțîn 50 de salariați a obligăției de a angaja persoane cu handicap în proporție de cel puțîn 4% din numărul total al salariaților care își desfășoară activitatea în cadrul acestor subiecte de drept. Astfel, dacă anterior intrării în vigoare a prevederilor O.U.G. nr. 60/2017 persoanele juridice care nu asigurau respectarea respectivei proporții puteau opta pentru a plăti lunar către bugetul de stat o sumă egală cu 50% din salariul minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap sau pentru a achiziționa produse ori servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate autorizate, pe bază de parteneriat, că urmare a intrării în vigoare a O.U.G. nr. 60/2017, respectivele persoane juridice sunt ținute să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.

Sursa foto: nd3000/Shutterstock