8 modificări legislative și fiscale care afectează direct piața muncii, în 2024

Între modificările principale ale legislației muncii din ultimul an amintim o serie de măsuri care vizează în esență flexibilizarea modului de desfășurare a activității și totodată implementarea direcțiilor de la nivel european în sensul susținerii familiei, protecției sociale, dar și a echilibrului dintre viața profesională și viața privată.

Noi am început pregătirile pentru „HR 2.0 - Piața muncii, între prudență și încetinire economică”, unul din cele mai importante evenimente din România dedicate pieței muncii. Vrei să afli cum trebuie să arate o campanie eficientă de employer branding care să contribuie la o piață a muncii mai sustenabilă? Îți aducem experții de care ai nevoie, pe 3 aprilie 2024, la Hotel Sheraton. Aflăm împreună insight-uri valoroase, de la profesioniștii care contează și care dau tonul în piața de HR. Asigură-ți un loc înscriindu-te gratuit AICI.

1. Supraimpozitarea tichetelor de masă

Tichetele de masă conduc an de an topul celor mai populare beneficii extrasalariale pe care angajații din România le primesc. Începând cu 1 ianuarie, valoarea maximă a acestora a crescut, de la 35 de lei cât era la final de 2023, la 40 de lei (cu mențiunea că angajatorul nu este obligat să ofere angajatului suma maximă/lună și poate opta pentru o sumă mai mică).

Sursa foto: Edenred

Tot de la 1 ianuarie, în privința regimului fiscal aplicabil avantajelor salariale, Legea nr. 296/2023 introduce valoarea tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024. Astfel, de la începutul acestui an, angajatorii care acordă tichete de masă vor plăti și CASS (contribuția la sănătate) de 10% pentru ele.

„Este o măsură care afectează considerabil atât angajatorii din toate domeniile care uzau de această formă de remunerare a salariaților, cât și de a avea un impact major asupra unităților emitente de tichete de masă sau de vacanță, în rândul cărora este foarte probabil că se va observa un declin al volumului de vânzări. Ca reacție la această măsură, numai unii dintre angajatori vor menține beneficiul tichetelor de masă, fără a afecta venitul net al salariaților, suportând ei valoarea contribuției, o altă parte decizând să rețină suma contribuției aferente din venitul salarial, iar alții renunțând pe deplin la aceste beneficii, desigur în funcție și de modul în care acestea au fost negociate și prevăzute în contractele individuale de muncă sau politicile de personal”, a declarat pentru wall-street.ro Lorena Ciobanu, Partener în cadrul firmei de consultanță juridică ONV LAW.

Trebuie precizat și că, potrivit Legii nr. 283/2022 care modifică și completează Codul Muncii la articolul 17, angajatorii au obligația de a preciza explicit, în contractul individual de muncă, toate avantajele și beneficiile acordate pe lângă salariu, însă nu și valoarea lor.

2. Concediu medical impozitat cu 10%

De la 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare și noi prevederi pentru concediul medical din România. Guvernul a decis, prin „Ordonanța Trenuleț” ( Ordonanța de Urgență nr. 115 din 14 decembrie 2023), că românii care își iau concediu medical în 2024 vor plăti un impozit de 10% pentru asigurările de sănătate. Taxa de 10% îi vizează nu doar pe angajații cu contract individual de muncă, ci și pe cei cu PFA-uri.

Concret, angajații vor încasa indemnizații mai mici cu 10% și asta pentru că angajatorii vor trebui să le rețină procentul pentru CASS. Până la finalul lui 2023, acestor indemnizații li se aplica impozitul de 10% și CAS-ul.

Persoanele care vor fi, însă scutite, de la prevederile incluse în OUG 115/2023 sunt cele care au suferit un accident de muncă sau care au deprins boli în timp ce se aflau la locul de muncă, ce au fost cauzate de expunerea la factori de risc fizic, organizatoric, chimic sau biologic sau la o combinație a acestor factori (catalogate ca fiind boli profesionale).

Dacă luăm un exemplu practic, în 2023, la un salariu de 5.000 lei brut, angajatul aflat în concediu medical primea 75% din salariu, adică, 177 lei/zi de concediu medical. Din 2024, acelaşi angajat va primi doar 160 de lei/zi de concediu medical.

3. Eliminarea facilităților fiscale în IT, construcții, agricultură și industria alimentară

1 noiembrie 2023 a venit cu schimbări majore pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. În aceste domenii a fost eliminată scutirea de impozit pe venit pentru cei cu salariul care depășește 10.000 de lei brut.

Anul 2024 începe cu incertitudini, iar modul în care companiile vor reacționa la modificările legislative privind scutirile de impozit pentru profesioniști din IT, va influența dinamica pieței forței de muncă. Cred că vom asista la o posibilă atenție sporită către conservarea și gestionarea atentă a bugetelor, reflectând o atitudine mai precaută în privința costurilor de personal.

Lorena Ciobanu, Partener ONV LAW (foto)

Mai mult, și angajații din construcții, agricultură și industria alimentară plătesc, tot de la acea dată, contribuția la sănătate (CASS), de care au fost anterior scutiți. În plus, cei din urmă plătesc, după caz, contribuția pentru asigurări sociale, pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă. În ceea ce privește salariul minim brut în construcții, acesta a crescut la 4.582 de lei, iar cel din agricultură și industria alimentară la 3.436 de lei.

„Deși impozitul și contribuțiile sociale sunt potrivit legii în sarcina salariaților, ca atare aceștia ar trebui să fie direct afectați, unii dintre angajatori decid să suporte ei diferența de impozitare pentru a menține valoarea netă a salariilor încasate de salariat și, astfel, a evita pierderea unor oameni cheie sau destabilizarea echipelor și perturbarea activității”, a precizat Lorena Ciobanu.

Specialistul este de părere că eliminarea facilităților fiscale din aceste domenii este „o povară fiscală directă” și pune foarte mare presiune pe angajatori care se confruntă, în paralel, și cu alte probleme majore ce țin de recrutare, de greutățile întâmpinate în privința retenției de personal și implicit a fluctuațiilor mari angajați.

În contextul dat, anumite semne de scădere a cererii pe piața de muncă se observă în domeniul IT, tendință posibil accelerată și de progresul AI. Astfel, nu doar că se schimbă condițiile anterior extrem de avantajoase propuse încă din procesul de recrutare, inclusiv sub aspectul salarizării, dar companiile se confruntă și cu procese de transformare organizațională, implicând chiar restructurări în anumite cazuri. Dacă ne uităm la domeniul construcțiilor, există în continuare o criză destul de acută a forței de muncă, o lipsă constantă de resurse umane calificate și necalificate în pofida proiectelor destul de numeroase de pe piață, mai ales în infrastructură.

Lorena Ciobanu, Partener ONV LAW

Domeniul IT va continua să se afle sub lupa atenției publice, ca urmare a faptului că transformările digitale vor genera constant schimbări în piața muncii. Dezvoltarea software, analiza datelor și securitatea cibernetică vor vor fi nișe care vor împinge firmele să caute oameni calificați, cu abilități specifice pentru poziții specifice. Cu toate acestea, factorul uman va rămâne esențial în abordarea și soluționarea provocărilor cu care se confruntă societatea din România, este de părere Lorena Ciobanu.

„În acest sens, angajatorii continuă să caute profesioniști care să ofere cunoștințe, creativitate și expertiză, completând astfel avansul tehnologic”, adaugă expertul ONV LAW.

4. Deducere fiscală pentru angajații care au copii la creșă sau grădiniță

Angajații care au copii la creșă sau grădiniță pot primi de la angajator o deducere fiscală de până în 1.500 de lei pentru a-și putea acoperi cheltuielile cu programele de educație timpurie ale copiilor. Acestă măsură de sprijin familial (propusă anterior de UDMR) a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

Sursa foto: Shutterstock

Această prevedere a fost introdusă prin OUG 115 / 2023 (cunoscută și după numele „Ordonanța trenuleț”) care arată că „sumele achithttps://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/277404ate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaţilor în unitățile de educaţie timpurie aflate în administrarea contribuabililor (se acordă), în limita sumei de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil”.

5. Reglementări noi pentru concediul de îngrijitor

Concediu de îngrijitor există pe piața muncii încă din octombrie 2022, însă din 2023 au fot aduse noi modificări. Concediul de îngrijitor, care, așa cum îi spune și numele, este cel care permite unui angajat să beneficieze de zile libere pentru a avea grijă de o altă persoană din gospodărie. Acesta se acordă numai ca urmare a unor probleme grave de sănătate pe care persoana bolnavă le are și care afectează temporar sau permanent capacitatea de a duce la bun sfârșit activități de bază. Potrivit reglementărilor din Codul Muncii, prin rudă se înțelege fiul, fiica, mama, tatăl sau soțul ori soția unui angajat.

„Dreptul la concediul de îngrijitor se acordă la cerere, pentru o durată de maxim cinci zile lucrătoare într-un an calendaristic și se adresează persoanelor care vor îngriji sau vor acorda sprijin personal unei rude sau unei persoane din aceeași gospodărie cu salariatul și care a suferit o problemă medicală gravă”, a explicat Lorena Ciobanu, Partener, ONV LAW.

Concediul de îngrijitor a fost introdus în Codul Muncii prin Legea nr. 282/2022, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. În prima formă a legii nu se specifica faptul că acele cinci zile libere trebuie plătite, însă OUG nr. 42 din 24 mai 2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social și a Legii nr. 53/2003, angajatorii sunt obligați să plătească acele zile libre ale angajatului care rămâne în gospodărie să aibă grijă de o rudă bolnavă.

Totodată, în lege mai există și dreptul la absența pentru urgențe familiale. Lorena Ciobanu a explicat că acesta se referă la posibilitatea pe care o au angajații de a lipsi de la locul de muncă pentru o perioadă de maxim 10 zile lucrătoare pe an, cu condiția informării prealabile a angajatorului și, de asemenea, cu condiția recuperării perioadei de absențe. Absențele pot fi determinate de situații de urgențe familiale cauzate de boală sau accident care fac indispensabilă prezența salariatului.

6. Telemuncă sau muncă la domiciliu pentru părinți care au copii mici

În vara anului 2023, Klaus Iohannis a promulgat o Lege pentru completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii (Legea nr. 224/2023) care prevede ca părinții care au copii mai mici de 11 ani să poată beneficia, la cerere de patru zile de muncă de acasă sau de telemuncă.

Sursa foto: Unsplash

„Această dispoziție se aplică cu excepţia situaţiilor în care natura sau felul muncii nu permite desfăşurarea activităţii în astfel de condiţii”, a completat Lorena Ciobanu.

7. Formule flexibile de lucru

De la pandemie și până în prezent, flexibilitatea a jucat un rol important pentru angajați, în special pentru cei care au început să lucreze de acasă, remote sau hibrid. Un sondaj realizat de bestjob.ro arată că flexibilitatea programului de lucru, dar și a altor activități de la locul de muncă este un criteriu esențial pentru un candidat, atunci când vrea să facă o schimbare de job. Mulți români au ajuns chiar să refuze un loc de muncă dacă nu le oferă un program flexibil sau dacă nu au posibilitatea să lucreze și remote. Prin urmare și legislația națională și cea europeană a adus mai multă predictibilitate în acest sens pentru angajați.

„Salariaților li s-a consacrat dreptul de a solicita angajatorului stabilirea unor programe individualizate de lucru, angajatorul având un termen de răspuns de cinci zile lucrătoare, iar orice refuz din partea sa trebuie motivat în scris”, explică Lorena Ciobanu.

De altfel, existența unui program individualizat de muncă este prevăzut și în Codul Muncii, care prevede că „angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei care beneficiază de concediul de îngrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, care pot avea o durată limitată în timp” și că „programele individualizate de munca presupun un mod de organizare flexibil a timpului de muncă”.

Noua generație va căuta flexibilitate și munca la distanță, aspecte esențiale în atragerea angajaților. Pe de altă parte, automatizarea va duce la o schimbare radicală pe piața muncii.

Lorena Ciobanu, Partener ONV LAW

8. Adoptarea noii legi a dialogului social

Promulgată în decembrie 2022 după mai bine de 3 ani de la inițierea sa, noua lege a dialogului social, Legea nr. 367/2022, are scopul declarat de a înlesni dialogul social și exercițiul anumitor drepturi ale angajaților. Deși a intrat în vigoare la sfârșitul lui 2022, efectele noii legi a dialogului social s-au resimțit abia începând cu 2023.

„Este o reglementare nouă, fiind instituite numeroase modificări care au presupus analize riguroase din partea angajatorilor și totodată modificarea procedurilor și/sau regulamentelor interne. Un element esențial pentru antreprenori este obligativitatatea inițierii negocierii colective de la minimul de 10 salariați, față de 21 conform vechii reglementări. Totodată, a fost modificat numărul minim de angajați pentru constituirea unui sindicat, la 10 persoane”, a declarat Lorena Ciobanu.

Angajatorii care nu respectă aceste cerințe pot primi amenzi contravenționale cuprinse între 15.000 si 20.000 de lei. Mai multe detalii despre aplicabilitatea noii legi a dialogului social puteți citi și AICI.

Sursa foto: Shutterstock