Deși se vorbește tot mai mult despre CSR și inițiative ”green”, multe dintre acestea sunt de fapt ”greenwashing” - campanii prin care companiile crează o imagine falsă a impactului pe care îl au politicile lor asupra mediului. Iar situația a devenit tot mai vizibilă anul acesta, a afirmat Alexandra Maier, manager sustenabilitate ING Bank România. La Bruxelles se vorbește deja de măsuri punctuale vizând această practică.
”Să acționăm fără ipocrizie. Poate mai mult ca oricând, anul ăsta am văzut exemple de greenwashing la tot pasul. Față de restul Europei, unde sunt și amenzi, chiar foarte mari, în România nu avem un mecanism prin care știm să ne ferim de greenwashing, dacă nu să îl și sancționăm direct”, a declarat Alexandra Maier, manager sustenabilitate ING Bank România.
Ce este greenwashing
Greenwashing este practica unor companii de a prezenta o imagine falsă a impactului pe care îl au politicile lor asupra mediului, conform Comisiei Europene. Greenwashing-ul le transmite informații false actorilor din piață și dezavantajează comapniile care fac eforturi reale pentru a avea produse și practici ”verzi”. În final, prin greenwashing se ajunge la o economie mai puțin verde.
Cât de răspândite sunt astfel de practici? În 2021, Comisia a prezentat un raport, realizat cu ajutorul autorităților de protecție a consumatorului din statele membre, privind greenwashing-ul pe site-urile unor comericanți de produse din cele mai diverse domenii. Procentul de false etichete ”verzi”, de tipul ”eco-friendly” sau ”sustenabil” era de 42%. Mai mult, în 59% din cazuri compania nu putea prezenta dovezi ușor accesibile care să susțină aceste etichete.
Este pedepsit greenwashing?
Ca urmare, în martie anul acesta Comisia Europeană a prezentat o propunere de reglementare și sancționare punctuală a acestei practici. Aici, definiția de lucru a greenwashing este următoarea: ”dezinformare diseminată de o organizație etc. pentru a prezenta o imagine publică de responsabilitate față de mediu; sau imagine publică a unei organizații în care aceasta pare responsabilă în raport cu mediul, dar este percepută ca fiind neîntemeiată sau înșelătoare în mod intenționat”.
Estimările oficiale arătau atunci că sectoarele cu cel mai mare procent de greenwashing sunt cel al utilităților, cel al electrocasnicelor mari și cel al cosmeticelor și produselor de îngrijire personală. Conform Comisiei, sunt afectați nu doar cei care plătesc mai mult pentru produse crezând că sunt ”verzi”, dar și cei care nu cumpără astfel de produse, deoarece îi face să nu creadă în etichete de tipul ”eco-friendly”. Tot Comisia estimează că pierderea pentru consumatorii din UE rezultată din greenwashing este de jumătate de miliard de euro pe an.
Unele state - Suedia, Franța - au adoptat deja reglementări prin care sancționează greenwashing, considerat practică înșelătoare pentru consumatori.
În același timp, și Comisia Europeană este acuzată de greenwashing pentru faptul că a etichetat drept ”verzi” gazul și energia nucleară. Atât organizațiile de mediu, cât și statul austriac, au avertizat că vor sesiza în această privință Curtea Europeană de Justiţie.
Sursa foto: UnsplashIn lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Alexandra Maier (ING): ”Anul acesta am văzut greenwashing la tot pasul”. Comisia Europeană vrea să sancționeze practica, de care și ea e acuzată.
