Atunci și acum. România și moștenirea de 1 mai: Fumul grătarelor a ascuns în timp recunoștința adusă celor care muncesc

Istoria zilei de 1 mai în România

În România, ziua de 1 Mai se sărbătorește începând cu 1890 și s-a început prin organizarea de petreceri câmpeneşti. În 1945, la Bucureşti, au avut loc primele demonstraţii muncitoreşti iar ultimele s-au desfăşurat în 1971. În România, ca și în alte țări europene, Ziua Muncii a fost inițial o manifestare a muncitorilor industriali care cereau condiții mai bune de muncă, în special ziua de lucru de 8 ore. Aceste proteste erau organizate de grupări socialiste și sindicale, în orașe precum București, Iași, Galați sau Brăila, și erau privite cu suspiciune de autorități.

În perioada interbelică, 1 mai a continuat să fie marcată prin mitinguri muncitorești, dar fără statut de sărbătoare oficială. A fost tolerată mai ales de partidele de stânga, în special de Partidul Social-Democrat și Partidul Comunist (care era în ilegalitate în mare parte a acestei perioade). Atenție, era o zi de mobilizare socială, dar nu o sărbătoare recunoscută oficial de statul român.

Ziua Muncii în perioada comunistă

Cei mai mulți dintre conaționalii noștri încă își aduc aminte, de multe ori (și pe bună dreptate având în vedere că nostalgia este un sentiment puternic) de modul în care România sărbătorea 1 mai pe vremea comunismului. Carele fastuoase și festivitățile aranjate și repetate la dungă aveau să-și pună amprenta în mod profund pe copiii și adolescenții ajunși astăzi seniori. Cu toții au povestit și încă povestesc fiilor și nepoților despre „realizările socialismului”.

Au fost instituite defilările masive, parade ale muncitorilor, tinerilor, sportivilor și ale cadrelor militare, însoțite de pancarte, lozinci și portrete ale liderilor comuniști (în special Ceaușescu, începând cu anii ’70). Muncitorii erau obligați să participe la manifestații, iar radioul și televiziunea națională difuzau imagini cu “entuziasmul popular”. 1 mai era prezentată ca o sărbătoare a realizărilor socialismului, nu ca o zi a protestului sau a revendicărilor muncitorești.

Adulții din acea perioadă (cei care încă mai trăiesc) își mai amintesc și într-un fel aparte de zilele de 1 mai, prin prisma excepțiilor sau mai bine zis a facilităților care azi sunt obișnuințe și pe care le luăm de-a gata. De ziua Muncii, românii găseau mâncare și băuturi pe rafturile magazinelor, iar cei care aveau mașini putea circula indiferent dacă aveau numere pare sau impare.

„Paradoxul sărbătorii de 1 mai e dat în primul rând de faptul că era o sărbătoare din lumea capitalistă și a avut succesul cel mare în lumea comunistă”, a spus istoricul Liviu Zgârciu pentru G4Media.

Ziua Internațională a Muncii (sau 1 Mai muncitoresc cum era sărbătorit în România, pe vremea comunismului) servește ca o amintire a luptei continue pentru drepturile lucrătorilor și nevoia de solidaritate între toți cei care lucrează. Această zi marchează lupta continuă pentru drepturi esențiale ale angajaților – de la salarii echitabile și condiții de muncă sigure, până la justiție socială. Este un moment de recunoaștere a contribuției esențiale pe care o are munca în dezvoltarea societăților și a economiilor la care azi ne raportăm ca fiind durabile.

1 mai 2025: Cum văd românii azi Ziua Muncii și ce activități au

După Revoluția din 1989, 1 mai și-a pierdut caracterul ideologic, dar a fost păstrată ca zi liberă oficială în Codul Muncii. A devenit mai degrabă o zi de relaxare și petrecere în aer liber, asociată cu minivacanțe, grătare, picnicuri și mers la mare.

În prezent, pentru mulți români, 1 Mai a devenit o zi mai degrabă asociată cu relaxarea, grătarele la iarbă verde, minivacanțele la mare și prea puțin despre reflecțiile aduse drepturilor muncitorilor sau a luptelor sindicale. După comunism, în jurul zile de 1 mai, consumerismul a prins tot mai multă putere și lasă loc, la fel ca în multe alte sărbători, unor campanii de marketing agresive, dar care pentru mulți au intrat deja în uz.

Acest aspect consumerist este alimentat de marketingul companiilor, de turismul de sezon și de imaginea promovată intens în media: litoral, distracție, reduceri și „micii de 1 Mai”.

Un sfert dintre români consideră sărbătoarea de 1 Mai în primul rând o zi dedicată grătarelor şi socializării (24%), în special tinerii cu vârste între 25-34 de ani (29%), potrivit unui studiu realizat de Reveal Search Marketing. În topul semnificaţiilor Zilei Internaţionale a Muncii pentru români se află atât ziua liberă pentru relaxare (35%), cât şi tradiţia românească autentică (26%).

În ceea ce priveşte semnificaţiile grătarului pentru români, acesta este văzut în principal ca o activitate de relaxare în aer liber (34%), o oportunitate de socializare cu cei dragi (26%) şi un mod plăcut de a petrece timpul în weekend sau vacanţă (26%). Astfel, de la un grătar reuşit nu trebuie să lipsească micii (71%), berea (62%), relaxarea în aer liber (50%), râsetele şi glumele (48%) şi muzica (43%).