Patronii români cred, în general, în utilitatea facturii electronice: 88% dintre respondenți consideră e-Factura un demers atât util, cât și necesar, însă gradul de dificultate în implementare a variat. Totuși, nivelul de scepticism rămâne ridicat în ceea ce privește obiectivele comunicate de autoritățile fiscale - în special ideea că e-Factura va reduce semnificativ deficitul de TVA al României (în prezent cel mai mare din UE) și va simplifica raportarea fiscală.
Profluo, companie românească specializată în automatizarea proceselor financiar-contabile cu ajutorul Inteligenței Artificiale, lansează studiul „Un an de e-Factura în România”, care analizează modul în care mediul de business a resimțit primul an de obligativitate a facturării electronice.
Ce spun antreprenorii români despre implementarea e-factura?
• 55% dintre companii (în general digitalizate și sprijinite de furnizori externi) au descris tranziția ca fiind gestionabilă, dar provocatoare
• 18% au raportat dificultăți majore în procesul de implementare
Studiul a identificat următoarele beneficii principale pentru companii, după primul an de utilizare a e-Factura: mai puține erori de facturare (36%), procesarea mai rapidă a documentelor (31%) și reducerea timpului necesar pentru raportarea financiară (20%). Doar 4% au menționat reducerea costurilor de procesare ca beneficiu, ceea ce sugerează că organizațiile apreciază mai mult eficiența operațională decât economiile directe.
Cum au trecut patronii români peste căderea serverelor ANAF?
În ceea ce privește provocările întâmpinate de companii în tranziția către e-Factura, 35% au perceput întregul proces ca fiind complicat tehnic, 32% au semnalat costurile ridicate de implementare, iar 21% au remarcat o creștere a complexității în procesele comerciale uzuale. De asemenea, 18% dintre companii au raportat fluxuri interne de aprobare mai greoaie.
La nivel tehnic, 55% dintre respondenți au menționat probleme legate de disponibilitatea sau accesul la portalul public al autorității fiscale, 50% au întâmpinat dificultăți de integrare cu sistemele interne, 35% au avut nevoie de actualizări frecvente ale soluțiilor software utilizate, iar 35% au întâmpinat dificultăți în înțelegerea cerințelor legislative și tehnice.
Ce așteptări are mediul de afaceri de la Fisc?
Având în vedere amploarea transformării aduse de facturarea electronică, instituțiile publice care coordonează astfel de inițiative trebuie să respecte standarde ridicate de guvernanță și comunicare.
Conform studiului, mediul de afaceri are următoarele așteptări din partea autorităților fiscale:
1. Claritate – definirea clară a obiectivelor, a domeniului de aplicare și a termenelor, cu mult timp înainte de implementare
2. Pregătire tehnică – alocarea unui interval suficient pentru testare și implicarea timpurie a părților interesate
3. Transparență – raportarea periodică a progresului și evaluarea rezultatelor în raport cu obiectivele comunicate
Studiul oferă un reper important pentru următoarele etape ale digitalizării fiscale în România și poate ghida atât companiile, cât și autoritățile în pregătirea pentru viitoarele obligații ViDA la nivel european.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de peste 150 de profesioniști din departamentele financiar-contabile ale unor companii de dimensiuni variate:
• 40% provin din companii mari (enterprise, cu peste 250 de angajați)
• 27% din companii medii (51–250 angajați)
• 20% din companii mici (10–50 angajați)
• 13% din companii foarte mici (sub 10 angajați)
Au fost reprezentate multiple industrii, printre care: servicii financiare, IT & software, producție, industria auto, retail & eCommerce, pharma, transport & logistică, energie, construcții și altele.
În ceea ce privește volumul de facturi procesate lunar:
• 44% dintre companii procesează peste 1.000 de facturi
• 16% procesează între 501 și 1.000
• 24% între 100 și 500
• 16% sub 100 de facturi
