Administrația publică din România, fragmentată și supradimensionată?
Realizatorii Raportului susțin că administraţia publică din România "rămâne fragmentată şi supradimensionată în raport cu rezultatele obţinute, iar lipsa unei corelări clare între “resursele alocate, performanţă şi impact conduce la ineficienţă şi risipă.”
"Pentru prima dată în România, la nivelul Guvernului a fost realizată o radiografie de ansamblu a statului român: administraţia locală, centrală şi companiile de stat. Raportul privind Analiza Eficienţei Administraţiei Publice Centrale şi Locale a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cursul anului 2025, pe baza celor mai recente date oficiale disponibile la momentul redactării, aferente anului 2024", a anunțat Guvernul, într-un comunicat de presă.
De asemenea, realizatorii Raportului menţionează că, deşi în 2000 România avea poate cel mai mic număr de angajaţi la stat din totalul angajaţilor din ţară, se observă o creştere semnificativă în anul 2020, depăşind media europeană.
Datele utilizate în raport au fost colectate exclusiv din surse oficiale - Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Institutul Naţional de Statistică, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Consiliul Concurenţei şi au fost prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale.
Distribuția cheltuielilor de PERSONAL în instituțiile publice - TOTAL:163.539.397.807
Graficul postat realizatorii Raportului ilustrează distribuția cheltuielilor de personal înregistrate de instituțiile publice, agregate în funcție de ordonatorul principal de credite.
- Datele utilizate provin de la Ministerul Finanțelor, pentru anul 2024, și includ toate formele de cheltuieli de personal raportate de instituțiile subordonate: salarii, contribuții, sporuri, tichete de masă, indemnizații și alte drepturi salariale.
- Acestea reflectă cheltuielile efective, nu doar cele planificate sau aprobate, și permit o analiză comparativă între diferiți ordonatori principali.
"Această reprezentare evidențiază distribuția cheltuielilor de personal în funcție de ordonator, oferind indicii relevante cu privire la concentrarea resurselor salariale în administrația publică.
În mod particular, poate scoate în evidență decalajele între ordonatori cu un număr similar de angajați, dar cu niveluri diferite ale cheltuielilor, semnalând astfel posibile diferențe structurale, variații salariale sau inegalități de finanțare", se mai precizează în Raportul Guvernului.
Distribuția numărului de instituții publice, pe domenii de activitate. TOTAL -13.931
Repartizarea instituțiilor publice pe domenii de activitate oferă o imagine detaliată asupra structurii administrative și a resurselor umane și financiare implicate în funcționarea fiecărui sector.
Clasificarea a fost realizată pe baza celor nouă domenii de activitate descrise anterior în subcapitolul Situația generală a instituțiilor. Această repartizare permite evidențierea diferențelor semnificative între domenii în ceea ce privește:
- numărul total de instituții active în fiecare domeniu;
- volumul de personal angajat, reflectând capacitatea de execuție și gradul de resursă umană implicat;
- cheltuielile de personal, care indică atât ponderea domeniului în bugetul public total, cât și potențialele presiuni bugetare specifice.
“Această segmentare este esențială pentru formularea de politici publice adaptate fiecărui domeniu în parte și pentru evaluarea oportunităților de eficientizare administrativă. Numărul mare de instituții publice din domeniul servicii publice generale se explică prin includerea în această categorie a tuturor primăriilor și consiliilor județene (în total 3.228) a ministerelor și a multor instituții subordonate acestora”, au mai precizat realizatorii raportului.
Distribuția numărului de PERSONAL. Numărul mediu de posturi remunerate în 2024 -1.255.381
Distribuția numărului de personal pe domenii de activitate reflectă structura funcțională a administrației publice și alocarea resurselor umane în funcție de prioritățile și specificul fiecărui sector.
Distribuția CHELTUIELILOR DE PERSONAL. TOTAL cheltuieli instituții publice: 163.539.397.807
Graficul evidențiază distribuția cheltuielilor de personal aferente principalelor domenii de activitate ale instituțiilor publice.
- Aceste date permit corelarea dintre numărul de instituții, personalul angajat și efortul bugetar alocat resursei umane din fiecare sector.
- Se observă că, deși domenii precum sănătatea sau apărarea înregistrează un număr mai redus de instituții și personal comparativ cu sectorul de învățământ, nivelul cheltuielilor de personal este aproape egal.
“Această situație reflectă, pe de o parte, nivelurile salariale mai ridicate din aceste domenii și pe de altă parte, o diferențiere în structura posturilor și a responsabilităților asumate. Distribuția cheltuielilor arată astfel nu doar dimensiunea aparatului administrativ, ci și prioritățile salariale asumate în funcție de rolul esențial al unor sectoare precum sănătatea publică sau apărarea națională”, susțin realizatorii Raportului publicat de Guvernul interimar al României.
CHELTUALĂ MEDIE / SALARIAT. Raport pe domenii de activitate
- Graficul pe care îl găsim atașat în Raport este completat de o analiză estimativă a cheltuielii medii lunare brute per salariat, în baza cheltuielilor totale de personal și a numărului mediu de posturi remunerate din fiecare domeniu.
Realizatorii Raportului explică faptul că acest indicator nu reflectă salariul real al angajaților, dar oferă o imagine orientativă asupra efortului bugetar per post ocupat și asupra veniturilor salariaților, permițând comparații între sectoare.
Rezultatele arată că domeniile apărare și sănătate înregistrează cele mai mari cheltuieli medii lunare pe salariat, semnalând o alocare bugetară mai ridicată per angajat față de alte domenii. Aceste valori pot reflecta specificul posturilor, riscurile asumate, nevoile de specializare sau politicile salariale preferențiale.
Categoria „apărare ordine publică și siguranță națională” include cheltuielile de personal ale instituțiilor din apărare, poliție, jandarmerie, poliție de frontieră, situații de urgență, administrarea penitenciarelor și justiție.
La polul opus, asistența socială și serviciile publice de utilități prezintă cele mai scăzute cheltuieli medii per salariat, indicând fie o salarizare mai modestă, fie o structură diferită a posturilor, de exemplu din punct de vedere al nivelului educațional a absolvit.
Conform datelor prezentate în raportul publicat astăzi de Guvernul României, distribuția resurselor și a activităților pe principalele domenii publice evidențiază diferențe semnificative între sectoare.
- Cele mai ridicate valori sunt înregistrate în zona de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, care ajunge la 13.550, reflectând accentul pus în ultimul an pe consolidarea securității naționale și pe modernizarea structurilor operative.
- Un alt domeniu major este Sănătatea, care atinge 12.003, indicând o creștere a investițiilor în infrastructura medicală, servicii publice de sănătate și programe de prevenție.
- De asemenea, Protecția Mediului înregistrează o valoare importantă de 10.127
- Învățământul se situează la 9.990, în timp ce Serviciile Publice Generale ajung la 9.906.
- Domeniul Culturii înregistrează 8.911, iar Serviciile Publice de Utilități ating 8.509.
- La polul inferior se află Asistența Socială, cu 7.434, deși rămâne un domeniu esențial pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile.
- Categoria Alte Entități cumulează 9.210, reprezentând instituții și activități complementare care completează funcționarea sistemului public.
Rocada generațiilor în aparatul de stat?
Majoritatea angajaților din instituțiile publice (aproximativ 55%) se încadrează în grupa de vârstă 45–59 de ani. Conform acestor date, se poate estima că între 50% și 60% dintre salariații actuali vor atinge vârsta pensionării în următorii 15 ani.
"Această realitate demografică poate reprezenta o oportunitate pentru reducerea graduală a dimensiunii aparatului administrativ, în paralel cu reformele necesare de simplificare, digitalizare și automatizare a proceselor interne și a serviciilor publice.
Totodată, analiza pe grupe de vârstă poate contribui la anticiparea domeniilor unde forța de muncă se va reduce semnificativ, semnalând nevoia de programe de reconversie profesională și adaptare curriculară pentru noile generații", au mai punctat cei care au realizat Raportul.
