Tehnologia ca instrument vs. tehnologia ca refugiu
- Profesorul Dragiș Iliescu atrage atenția asupra unei tendințe observate la nivel global și anume deteriorarea sănătății mintale în rândul adolescenților.
"Vedem la nivel global o creștere a problemelor de sănătate mintală la adolescenți - anxietate, depresie, izolare socială, dificultăți de concentrare - și o parte semnificativă din această creștere este corelată cu felul în care tehnologia a remodelat experiența zilnică.
Nu sunt anti-tehnologie, dimpotrivă – ceea ce construiesc se bazează masiv pe tehnologie. Dar trebuie să distingem între tehnologia ca instrument și tehnologia ca anestezie. Un copil care folosește tehnologia ca să învețe, să creeze, să comunice - beneficiază. Un copil care o folosește pentru a evita disconfortul - social, intelectual, emoțional - este, în timp, dezavantajat profund.
Și aici intervine școala. Școala este, poate, ultimul loc rămas unde un copil este obligat să iasă din zona de confort. Să stea într-un spațiu fizic cu alți oameni. Să exprime o opinie cu vocea, nu să dea un like. Să apere un argument în fața unui contraargument. Să nu fugă de o lectură dificilă. Să suporte frustrarea de a nu înțelege imediat și să persiste. Toate aceste experiențe sunt vitale pentru construirea unui mental sănătos, rezilient, capabil", a precizat fondatorul BRIO.
„Respectul față de un tânăr înseamnă să crezi că poate mai mult decât crede el însuși”
- Potrivit lui Dragoș Iliescu, dezbaterea, comunicarea directă și gândirea critică nu sunt competențe opționale pentru viața adultă. Susține că acestea nu apar spontan, ci trebuie exersate constant, în contexte care oferă siguranță și încredere.
"Ce pot face eu, ca psiholog și ca om implicat în educație? Să pledez pentru o școală care nu cedează tentației de a deveni «prietenoasă» în sens superficial - adică ușoară, distractivă, fără disconfort. O școală care să respecte copilul tocmai prin faptul că îl provoacă. Pentru că respectul față de un tânăr înseamnă să crezi că poate mai mult decât crede el însuși. Și să-l ajuți să descopere asta", susține Dragoș Iliescu.
Cum descrie Dragoș Iliescu Generația Z
- Profesorul avertizează că orice definiție a unei generații trebuie privită cu prudență, deoarece există diferențe majore între oameni. Totuși, cercetările evidențiază câteva caracteristici recurente ale Generației Z.
"Aș începe cu o precauție: orice «generație» este o ficțiune utilă, nu o realitate sociologică precisă. Există enorm de multă variație în interiorul oricărei generații și a vorbi despre «Gen Z» ca despre un bloc unitar este aproape întotdeauna o simplificare."
Potrivit acestuia, cinci trăsături apar constant în studiile dedicate acestei generații:
1. Conectați, dar singuri
- "Este generația cu cele mai multe contacte sociale teoretice și cu cele mai puține relații profunde. Sunt aproape constant «online cu cineva», dar raportează niveluri ridicate de singurătate. Acesta este, poate, cel mai mare paradox al lor."
2. Pragmatici
- "Spre deosebire de generațiile dinaintea lor, sunt mai puțin idealiști în sensul tradițional, mai realiști în privința pieței muncii, a banilor, a stabilității."
3. Diverși și incluzivi
- "Sunt cea mai diversă generație din istorie pe aproape orice dimensiune - etnic, identitar, valoric - și au o așteptare nativă de incluziune."
4. Anxioși
- "Datele sunt clare aici: niveluri istorice de anxietate, depresie, probleme de imagine corporală."
5. Autentici și exigenți
- "Au un detector foarte fin pentru fals - în brand-uri, în politicieni, în profesori, în adulți în general."
Profesorul concluzionează că Generația Z nu trebuie privită nici ca o generație pierdută, dar nici ca salvatoarea lumii.
"În rest, sunt tineri ca toți tinerii. Vor să fie iubiți, să găsească sens, să facă diferența. Nu sunt nici «cea mai pierdută generație», cum spun pesimiștii, nici «salvatorii lumii», cum spun optimiștii."
Este școala românească pregătită pentru piața muncii?
- Întrebat dacă sistemul educațional din România reușește să pregătească profesioniști pentru piața muncii actuală, Dragoș Iliescu a oferit un răspuns nuanțat, precizând că "răspunsul onest este: nu integral, dar e pe drum."
Profesorul subliniază că România continuă să producă tineri performanți în domenii precum matematica, științele, programarea sau medicina. În același timp, apariția inteligenței artificiale schimbă fundamental cerințele pieței muncii.
"AI-ul a resetat regulile, asta este cert"
- În opinia sa, competențele care vor conta cel mai mult în viitor sunt gândirea critică, creativitatea, comunicarea și colaborarea.
"Ceea ce devine valoros nu mai este să știi lucruri - AI-ul știe mai multe - ci să gândești bine cu ele, să judeci corect, să creezi original, să comunici convingător, să colaborezi cu oameni", a explicat fondatorul BRIO.
De aceea, profesorul consideră că școala trebuie să pună mai puțin accent pe memorare și mai mult pe raționament, analiză și capacitatea de a evalua informațiile.
Totodată, Dragoș Iliescu vorbește și despre necesitatea dezvoltării unei noi competențe esențiale.
Tinerii trebuie să învețe să folosească AI-ul ca pe un partener, nu ca pe o cârjă. Să știe ce poate face, ce nu poate, când să aibă încredere în el, când să-l verifice
profesorul Dragoș Iliescu, fondatorul BRIO
Cum va arăta educația viitorului
- În viziunea lui Dragoș Iliescu, educația viitorului se va construi în jurul a cinci direcții majore: personalizare, tehnologie, competențe, învățare continuă și dezvoltare umană.
"Educația viitorului nu va mai fi «treizeci de copii la aceeași pagină din același manual». Va fi diferențiată, adaptată ritmului, intereselor și nevoilor fiecărui copil."
A doua direcție despre care vorbește profesorul Iliescu este educația hibridă, care combină avantajele tehnologiei cu rolul esențial al profesorului.
Nu vom înlocui școala fizică - ar fi o greșeală enormă -, dar o vom completa cu instrumente digitale
profesorul Dragoș Iliescu, fondatorul BRIO
"Întrebarea nu va mai fi «ce ai studiat?», ci «ce poți să faci?»"
- În plus, susține Dragoș Iliescu, accentul se va muta de la acumularea de informații la dezvoltarea competențelor reale.
Profesorul consideră că învățarea pe tot parcursul vieții va deveni noua normalitate, iar educația nu se va mai încheia odată cu absolvirea unei facultăți.
În final, acesta subliniază că, paradoxal, într-o lume tot mai automatizată, valoarea umană va deveni și mai importantă.
Empatia, creativitatea, capacitatea de a inspira, de a colabora, de a iubi învățarea - acestea rămân profund umane. Educația viitorului nu este o competiție între om și mașină. Este o redescoperire a ceea ce înseamnă să fii om, într-o lume plină de mașini
profesorul Dragoș Iliescu, fondatorul BRIO
