Compania americana Smithfield Food, cel mai mare producator de carne de porc din Romania, care a fost acuzata ca polueaza mediul si ai carei porci ar putea avea legatura cu actuala gripa H1N1, s-a instalat in tara primind ajutor de la cel mai inalt nivel politic, scrie NY Times.
Mai mult, avand in vedere ca porcii din fermele Smithfield din Romania au fost afectati in 2007 de pesta porcina, NYT sugereaza ca o tulpina a noii gripe A/H1N1 ar putea proveni chiar din Romania. "Virusul din 2007 a afectat numai porcii, dar cercetatorii au gasit elemente ale virusurilor porcine - o tulpina din Europa sau Asia, alta din America de Nord - in codul genetic al virusului noii gripe A (H1N1)", scrie NYT, citat de NewsIn.
"Smithfield detine si o parte din ferma (mexicana - n.r.) de porci localizata foarte aproape de locul in care specialistii ONU investigheaza o posibila legatura intre porci si noua gripa H1N1, care afecteaza omul. Avand in vedere ca originile exacte ale virusului sunt inca necunoscute, Smithfield a subliniat ca aceasta gripa nu a afectat niciun angajat al sau si niciun animal", scrie NY Times.
NY Times constata ca "abordarea globala" a lui Smithfield este evidenta. In mai putin de cinci ani, Smithfield a reusit sa isi creeze sustinatori in randul politicienilor din Romania si Polonia, a absorbit sume mari din fondurile pentru agricultura ale UE si a reusit sa invinga orice opozitie pe plan local, creand un conglomerat de crescatorii de porci, dotate cu sisteme de hranire, grajduri controlate climatic si abatoare.
"S-a dezvoltat cu atata repreziciune, incat uneori nu a reusit sa obtina autorizatiile de mediu necesare si sa informeze autoritatile despre decesele porcilor - probleme care au aparut mai ales dupa pesta porcina care a afectat trei centre din Romania in 2007, dintre care doua operau fara permise. In jur de 67.000 de porci au murit sau au fost sacrificati, intrucat si porcii infectati, si cei sanatosi au fost impuscati pentru a opri epidemia", aminteste publicatia americana.
In Romania, numarul fermelor de porci a scazut cu 90% - la 52.100 in 2007, de la 477.030 in 2003 - potrivit statisticilor UE citate de NYT, intrucat fostii fermieri au fost coplesiti de preturile scazute practicate de Smithfield si au decis sa emigreze sau sa se reprofileze in constructii. In locul lor, compania a angajat sau are contractate cu 900 de oameni si cumpara graunte de la 100 de fermieri. In Polonia, au existat 1,1 milioane de fermieri care se ocupau cu cresterea porcilor in 1996. Numarul lor a scazut cu 56% in 2008 din cauza metodelor moderne pentru gestionarea fermelor care au transformat agricultura, potrivit Camerei Nationale de Agricultura a Poloniei.
Smithfield are 40 de ferme in Romania, iar impactul asupra mediului este mai mare decat cel asupra micilor fermieri, mai constata ziarul american. Compania a construit imense containere metalice si injecteaza deseuri in pamant. Oamenii care locuiesc langa aceste ferme se plang de mirosul ingrozitor, relateaza NYT.
Fermele Smithfield din judetul Timisoara se numara printre cele mai mari surse de poluare a aerului si a solului, potrivit unui raport al guvernului local citat de NYT. De asemenea, potrivit raportului, concentratia de gaz metan din aer a crescut cu 65% din 2002 pana in 2007.
"Contribuabilii au sustinut o parte din aceasta dezvoltare, intrucat Smithfield a absorbit milioane de euro din subventiile UE - dintr-un total de 50 de miliarde disponibile anul trecut - care erau menite sa incurajeze dezvoltarea moderna a fermelor in paralel cu grija pentru mediu. Astazi Smithfield este cel mai mare producator de carne de porc din Romania, unde detine peste 40 de ferme de porci raspandite pe 50.000 de acri" (cca. 20.234 de hectare), scrie NYT.
Potrivit NYT, reprezentantii Smithfield isi apara cu indarjire metodele. Ei spun ca au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a opri epidemia de pesta porcina si spun ca lipsa de licente a fost o greseala. "Am invatat sa nu presupunem ca daca guvernul are cunostinta de planurile si operatiunile noastre inseamna ca si avem permisiunea de a ne continua actiunile pana obtinem toate permisele necesare", a raspuns avocatul Smithfield, Charles Griffith, la o solicitare a publicatiei americane.
Smithfield a refuzat sa dezvaluie totalul subventiilor pe care le-a colectat, subliniaza publicatia. Romania plateste in jur de 30 de euro pentru fiecare porc crescut, de unde se poate deduce ca pentru 600.000 de porci pe an, Smithfield ar fi fost eligibil pentru subventii nationale in valoare de18 milioane de euro pentru imbunatatirea calitatii carnii. Date recente date publicitatii in Romania arata ca Smithfield a colectat anul trecut subventii de peste 300.000 de euro de la stat si peste 200.000 de euro din subventiile UE pentru noile state membre. In Polonia, Smithfield a absorbit peste 2 milioane de euro in subventii.
Inca de la sosirea in Europa de Est, Smithfield a curtat politicieni de varf din Polonia si Romania, cea din urma fiind o tara foarte saraca, cu o populatie 23 de milioane de oameni, cu o guvernare slaba si cu presiune constanta din partea UE pentru a-si rezolva problemele de coruptie, dupa cum explica NYT cititorilor. "In haosul care a urmat erei comuniste, este esential sa stii cum sa iti croiesti drumul. La Bucuresti, Smithfield s-a adresat lui Nicholas Taubman, un bogat om de afaceri republican, care a fost ambasador al SUA in Romania in timpul administratiei Bush. Taubman a insotit toti marii oficiali ai Smithfield in timpul intalnirilor cu presedintele roman si cu premierul", scrie ziarul. "Sunt din Virginia, ei sunt o companie mare si ii cunosc foarte bine", a spus Taubman, care a ajutat si venirea Ford Motor in Romania, companie care s-a descurcat mai repede, intrucat a avut sustinerea unuia dintre ministrii guvernului de atunci, sustine NYT.
Odata ce liderii de la cel mai inalt nivel din Romania si-au manifestat sustinerea pentru Smithfield, lucrurile au mers ca unse: aproape 12 dintre fermele Smithfield au fost proiectate de firma de arhitectura detinuta de Gheorghe Seculici, un fost vicepremier cu stranse legaturi cu presedintele Basescu, care este chiar nasul fiicei arhitectului.
Si mai mult ajutor a venit de pe un front cunoscut: compania de lobby a Smithfield, firma McGuireWoods din Virgina, si-a deschis un birou in 2007 pentru a asigura o buna legatura intre Smithfield si guvernul roman. In multe aspecte, McGuireWoods a fost alegerea perfecta, intrucat a reprezentat Romania timp de trei ani in timpul campaniei pentru aderarea la NATO.
Basescu nu a avut nicio retinere in a recunoaste legatura cu Smithfield, companie pe care a laudat-o intr-o conferinta de presa comuna cu presedintele George W. Bush din timpul summitului NATO de anul trecut. "Basescu a apreciat deschis Smithfield. Compania a contribuit cu 20.000 de euro pentru a plati uniformele ceremoniale ale Romaniei de la reuniunile summitului, potrivit Ministerului de Externe", scrie NYT.
Chiar si ambasadorul Taubman a spus ca accesul la nivel inalt este vital. "Este extrem de dificil sa faci afaceri acolo, daca nu cunosti pe cineva ca premierul sau pe cineva din cabinetul premierului, care sa poata sa le spuna celor vizati ce trebuie sa faca", a spus Taubman. "Pe cat de directa poate sa para o asemenea afirmatie, demersul de lobby pentru o companie mare din SUA - o superputere pe care europenii din Est incearca sa o multumeasca - a determinat unele ridicari de sprancene", comenteaza NY Times.
"Intelegem necesitatea diplomatiei publice si a lobby-ului politic, dar avem incredere ca oamenii de afaceri si canalele comerciale opereaza in mod normal. Dominatia Smithfield si agresivitatea manifesta sunt ingrijoratoare", a declarat Steen Steensen, un expert in agricultura de la Ambasada daneza, tara care a dezvoltat, de asemenea, o retea de ferme de porci in Europa de Est.
Compania Smithfield a ajuns in Romania si Polonia dupa ce a fost impovarata de tot mai multe restrictii in SUA, explica NYT. In tarile din Europa de Est a reusit sa se miste abil in cadrul unor economii slabe si a unor sisteme politice si de reglementare permisive. Mai mult, legaturile la cele mai inalte nivele au permis Smithfield sa contracareze protestele din partea comunitatilor locale.
NYT trece in revista si amenzi pe care compania le-a primit: 9.000 de euro pentru ca a varsat excremente de porc in timpul unui transport, 35.000 de euro pentru scurgeri de dejectii in sol, 35.000 euro pentru ferme care operau fara permis in Arad si 18.500 de euro pentru ca nu au prevenit poluarea apei.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
