Nava de crozaieră MV Hondius, devenită focar de infecție pentru hantavirus
Reamintim că nava de croazieră MV Hondius, afectată de un focar de hantavirus, a ancorat acum mai bine de o săptămână în largul portului Granadilla (Tenerife), la mai puţin de o milă de instalaţiile portuare.
Primii pasageri care au fost debarcaţi de pe nava de croazieră MV Hondius, afectată de un focar de hantavirus, fiind transferați la Aeroportul Tenerife Sud pentru zborurile lor de întoarcere în ţările din care provin.
Mai multe țări europene, cât și Statele Unite, au raportat cazuri confirmate sau probabile de cetățeni infectați cu hantavirus, după focarul izbucnit la bordul navei de croazieră MV Hondius.
În rândul pacienților aflați în viață, șapte cazuri de infectare cu tulpina Andes a hantavirus au fost confirmate până acum, a transmis luni Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Trei persoane au murit, dintre care două aveau infecția cu hantavirus confirmată, iar un deces este considerat caz probabil.
Autoritățile sanitare investighează și alte cazuri suspecte, precum și persoanele care au intrat în contact apropiat cu cei infecta
"Cei care ne ducem viața de zi cu zi în mod normal nu trebuie acum să ne alarmăm despre hantavirus"
Hantavirusul este o infecție care se transmite prin rozătoare și poate provoca boli grave. Oamenii se pot îmbolnăvi atunci când inhalează particule contaminate provenite din urina, saliva sau excrementele rozătoarelor infectate.
Deși cazurile sunt relativ rare, virusul este considerat periculos deoarece provoacă complicații severe, în special la nivelul plămânilor și al rinichilor.
Cercetătorul Ștefan Dascălu susține că, deși, pentru mulți oameni cazurile cu hantavirus și mediatizarea subiectului au stârnit o reacție alertă, transmisia este una destul de dificilă, nefiind ușor de luat de la om la om, așa cum se întâmplă în cazul gripei sau în cazul virusului SARS-CoV-2.
Românul de la Oxford recunoaște însă că, ținând cont de faptul că oamenii călătoresc mult, nu mai este niciun secret că genul acesta de fenomen infecțios devine totuși din ce în ce mai comun.
"Nu trebuie minimizată tragedia de la bordul acelei nave de croazieră și persoanele care au intrat în contact și au devenit pozitive cu acest virus, dar pentru publicul larg care ne ducem viața de zi cu zi în mod normal nu trebuie acum să ne alarmăm despre hantavirus, pentru că încă nu există riscul acesta ridicat pe care l-a avut covidul și pe care l-ar avea alți agenți infecțioși.
Din fericire pentru noi, transmisia este destul de dificilă, nu este atât de ușor să fie luat de la om la om - cum este gripa sau cum este virusul SARS-CoV-2. Deci, pe de o parte trebuie să ne dăm seama că genul acesta de fenomen infecțios devine totuși din ce în ce mai comun, pentru că oamenii intră în contact cu animale sălbatice purtătoare de tot felul nenorociri din acest punct de vedere.
Acum este foarte ușor să aducem un virus din America de Sud în Europa sau din pădurile Chinei să ajungă la noi. Distanța este doar de un zbor de avion. Este adevărat că nu trebuie să minimizăm riscul. Dar, pe de altă parte, nici nu trebuie să stăm ca «Patrică cu lupul» și să strigăm tot timpul «lupul» la fiecare astfel de fenomen. Există acum și Ebola în Africa - care este declarată de către OMS mai periculoasă decât hantavirusul - și nu mă refer la cât de periculos este virusul, ci mai degrabă la ce stricăciuni și câtă mortalitate poate să producă, dacă epidemia respectivă nu este conținută", a precizat Ștefan Dascălu.
Acum este foarte ușor să vină un virus din America de Sud în Europa sau din pădurile Chinei să ajungă la noi. Distanța este doar de un zbor de avion
Ștefan Dascălu, cercetător român la Oxford
Ce spune Ștefan Dascălu despre cazul infecției cu hantavirus depistat la Arad
Ștefan Dascălu a precizat că pentru infecția cu hantavirus nu există niciun tratament specific și niciun vaccin care ar putea preveni infecția.
Imunologul român de la Oxford a vorbit și despre cazul de hantavirus depistat la Arad, precizând că nu este același tip de virus care se găsește în America de Sud și care se poate transmite și de la om la om.
"Tratamentul pacienților care intră în contact este mai mult simptomatic și este un tratament care să ajute pacientul să-și revină decât un tratament care să țintească specific și să elimine virusul din corp. Ne bazăm, practic, tot pe sistemul imunitar al pacientului în cazul infecției hantavirale.
În legătură cu acel caz de hantavirus depistat în România, este important de precizat că nu este același tip de virus care se găsește îm America de Sud care se poate transmite și de la om la om. Aici este riscul în cazurile care au fost depistate.
În România, în Europa în general și chiar în Asia, hantavirusurile nu se pot transmite de la om la om
Ștefan Dascălu, cercetător român la Oxford
Ele pot fi luate de la rozătoare, ne putem infecta dacă intrăm în contact cu excremente de șoareci sau aerosolii din anumite zone care se formează atunci când bate vântul sau dacă intrăm o încăpere neaerisită, unde există excremente sau diverse excreții de la șoareci, dar ele nu posedă acest risc de transmisie de la om la om."
“Există unele precauții pe care ni le putem lua ca să nu ne îmbolnăvim”
Ștefan Dascălu susține că, fără a intra în panică, este nevoie de prevenție și responsabilitate, mai ales dacă mergem în excursii din diverse părți ale lumii care posedă astfel de riscuri infecțioase.
“Dacă avem călătorii mai exotice, în afara Europei, este important să ne documentăm ce ar trebui să facem ca să ne protejăm. Sunt și alte lucruri mult mai periculoase, din acest punct de vedere, decât hantavirusul.
Spre exemplu, dacă avem o excursie în America de Sud, mergem în concediu într-o insulă tropicală - sunt tot felul de virusuri, de bacterii - care ne pot face rău. Și pentru unele dintre ele, din fericire, există chiar vaccin, există unele precauții pe care ni le putem lua ca să nu ne îmbolnăvim”, a conchis cercetătorul român.
Care sunt simptomele infecției cu hantavirus
La oameni, simptomele apar de obicei între una și opt săptămâni după expunere, în funcție de tipul de virus. În general, boala începe cu simptome asemănătoare gripei și poate include:
- febră
- dureri de cap
- dureri musculare
- dureri abdominale
- greață
- vărsături
- În unele forme mai grave, evoluția bolii depinde de tipul de sindrom pe care îl provoacă virusul.
În sindromul cardiopulmonar cu hantavirus (HCPS) boala poate evolua rapid și poate duce la:
- tuse
- dificultăți de respirație
- acumulare de lichid în plămâni
- șoc (scădere severă a tensiunii arteriale și afectare gravă a organismului)
În febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS) simptomele sunt:
- tensiune arterială scăzută
- tulburări de coagulare (sângerări)
- insuficiență renală (afectarea gravă a rinichilor)
