După cel mai aglomerat an electoral din istorie și noi schimbări ale politicienilor care promit acum o reformă fiscală, economia românească va arăta ca un adevărat montagne russe. Guvernatorul Mugur Isărescu, care se află la conducerea Băncii Naționale de mai bine de două decenii, a adus în vedere mai multe provocări economice cu care se confruntă România în momentul de față. Chiar dacă Isărescu a vorbit despre recesiune și anumite tensiuni sociale, acesta spune că „nasometrul” său arată că actuala criză va dura în jur de un an, urmând apoi o bine-meritată „primăvară economică”.
Recesiune, inflație, deficit: toți acești termeni au fost folosiți de Mugur Isărescu în conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației. Concluzia discuției: pachetele de măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan sunt bune pentru economie, iar reforma fiscală trebuie să continue atât timp cât avem pace socială și politică. În ceea ce privește scumpirile, guvernatorul BNR spune că vom ajunge la un vârf al inflației de 9,7% în septembrie, dar, după această perioadă, va începe scăderea. Scenariul de recesiune: unul posibil, dar care poate fi evitat, iar acesta spune că creșterea economică anemică s-ar putea „vindeca” într-un an, prin obsorbția de fonduri europene.
Iată, mai jos, temele pe care le-a abordat Mugur Isărescu.
Riscul de recesiune și noua prognoză făcută pe bază de „nasometru”: creșterea economiei începe în 12 luni
Tot mai mulți economiști au pus pe masă scenariul unei recesiuni în România, ca efect al măsurilor de austeritate care vor duce la scăderea economiei. Totuși, Isărescu spune că „Nu suntem în recesiune, dar există acest risc”, mai ales din cauza reducerii consumului intern. Evitarea acestui scenariu stă, după părerea guvernatorului BNR, în absorbția banilor europeni care ar continua să forjeze motorul economic intern. Acesta spune că economia s-ar putea revigora în 12 luni.
„Riscul este legat în primul rând de factori externi, pentru că o bună parte din industria românească depinde de ce se întâmplă în Europa și acolo lucrurile nu arată prea bine. Și, în al doilea rând, de această reducere masivă a consumului și a absorbției interne. Uitați ce era în trecut, excedent de cerere și acum avem deficit masiv de cerere. Și această reducere a consumului intern, se reduc veniturile, nu, trebuie contrabalansată cu ceva ca să nu intri în recesiune. Și, cum vă spuneam, miza este absorbția banilor europeni, continuarea investițiilor finanțate din banii europeni care să contrabalanseze acest lucru. Și atunci economia probabil că va merge cel puțin următoarele 12 luni, cu o creștere undeva între 0 și 1%. E prognoza mea și trebuie să vă spun că este pe bază de nasometru. Nu avem prea multe date cu care să lucrăm deocamdată. Și s-ar putea să fie ușor optimistă, dar trebuie să credem în ea”, a adăugat Mugur Isărescu, la conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.
Pachetul Bolojan, bun pentru economie, dar doar dacă avem pace socială
Isărescu pare optimist în ceea ce privește politica fiscală aplicată acum: aceasta este mai bine calibrată și are potențialul să „își facă treaba de data asta”. Măsurile fiscale, cum ar fi ajustările de TVA și accize, vor contribui la reducerea presiunilor inflaționiste pe termen mediu, iar printr-o absorbție mai eficientă a fondurilor europene se pot crea premisele pentru o redresare economică.
Un lucru pe care îl semnalează guvernatorul BNR este reacția populației la măsurile de austeritate. Astfel, acesta spune că revenirea economiei se va întâmpla cu condiția de a avea pace politică și socială.
„Pasul cu măsurile fiscale care s-au luat este, cred eu, pe baza datelor, major. De aceea și reevaluarea relativ pozitivă a agențiilor de rating. Trebuie continuat cu măsurile din etapa a doua, măsurile din etapa a treia, în condiții de stabilitate politică și pace socială. Pace socială nu vorbesc așa despre ceva exagerat, ci un anumit echilibru social. Bineînțeles că măsurile sunt dureroase și creează reacții, dar trebuie să înțelegem că erau absolut necesare și că, așa cum ați văzut, cocoașa (vârful inflaționist - n.r.) asta trece și s-ar putea ca la sfârșitul perioadei de 12 luni să intrăm într-o perioadă de creștere economică chiar mai puternică, mai sustenabilă, așa cum s-a întâmplat după 2010, după 2011. Am avut 10 ani de creștere economică, s-au făcut materiale în acest sens, și de inflație relativ scăzută”, a explicat Mugur Isărescu.
Încadrare într-un deficit de 7%, un scenariu greu de atins
România are slabe șanse să se încadreze în ținta de deficit bugetar de 7% din PIB, dar dacă tendința este de reducere a deficitului, atunci este un semnal foarte bun, a explicat guvernatorul Băncii Naționale a României.
„Nu sunt sigur că o să ne încadrăm în ținta de 7%, dar dacă tendința este de reducere a deficitului, este un semnal foarte bun, foarte bun. Nu suficient, dar este un semnal bun că arată o tendință și bineînțeles că depinde de foarte multe lucruri. Măsurile acestea de reducere a cheltuielilor sunt, și acum vă spun din proprie experiență, că le-am trăit în anul 2000, mult mai grele decât cele de majorare a impozitelor. Dai cu capul de zeci de legi când vrei să reduci cheltuielile, să eliberezi oameni din sistem. Dai cu capul de zeci de legi, de un amalgam de legi pe care trebuie să le schimbi, trebuie să le găsești soluții. Eu, după ce am luat măsura în anul 2000 să reduc aparatul, în trei luni singura reducere a fost din cabinetul premierului, pentru că nu-i cunoșteam, îi moștenisem de la Radu Vasile și mi-a fost mai ușor să îi eliberez. Toți ceilalți, și erau oameni serioși atunci, oameni politici serioși, am condus tot o coaliție, au plimbat reducerea. Nu știu dacă, până la urmă, s-au redus mai mult de 100-200 de locuri aici. Nu sunt pesimist, încerc să fiu realist și să vă spun că nu se vor face ușor aceste reduceri, care văd că sunt numite reforme. Nu sunt numai reforme, sunt și măsuri care înseamnă schimbări de legi”, a spus Mugur Isărescu.
Inflația va sălta cel mai mult în septembrie, dar anul viitor scumpirile se liniștesc
Inflația va forma o „cocoașă” în septembrie, când va fi înregistrat un vârf de 9,6 - 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%, potrivit datelor prezentate de Isărescu în Raportul trimestrial asupra inflației.
„Acesta este un calcul pe care l-am făcut anterior. El trebuie îmbunătățit în funcție de ce am văzut astăzi din indicele prețurilor de consum. S-a calculat care este impactul șocurilor de natură a ofertei cu magnitudine amplă asupra inflației în acest an și asupra inflației CORE 2 ajustat. Per total, 4 puncte procentuale. Acesta e motivul principal pentru care nici nu puteam să gândim o reducere de rată de dobândă. De aceea am și folosit cuvântul amplă, o creștere amplă a inflației în acest an. Două puncte procentuale din liberalizarea pieței energiei electrice la 1 iulie. Uitându-ne pe indicele care a apărut astăzi, ceva mai mult, 2,2 puncte procentuale. Al doilea șoc major al TVA-ului, pe calculele noastre, asupra inflației headline, inflația IPC, 1,6 puncte procentuale și majorare de accize 0,4 puncte procentuale. Patru puncte procentuale calculate săptămâna trecută, 4,2 - 4,3 puncte procentuale după datele pe care le avem astăzi. Și pe inflația CORE 2 ajustat impactul este major. Trei șocuri majore care vor fi resorbite în perioada următoare dacă evităm efectele secundare, deteriorarea așteptărilor inflaționiste nu este ușoară după asemenea creșteri de prețuri. Aceasta e prognoza. Avem o cocoașă frumușică, ca să zic așa, și ea e chiar ceva mai mare. Deci, în septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de 9, probabil că va fi în jur de 9,6 - 9,7, vârful de inflație, după care urmează o absorbție treptată a acestor șocuri. Într-adevăr, în prognoza noastră, la sfârșitul anului viitor, inflația nu numai că va intra în intervalul țintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflația prognozată în runda precedentă, în raportul precedent de inflație”, a explicat Mugur Isărescu, la conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.
