Românii vor merge să pună ștampila pe viitorul Președinte al României în data de 18 mai. Aceștia vor avea de ales între candidatul independent Nicușor Dan și George Simion, susținut de partidul AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) pe care îl și conduce. Influența Președintelui este una extrem de puternică, dar trebuie făcute câteva distincții între ce poate și ce nu poate cu adevărat să facă șeful statului în România. Iată ce poate și ce nu poate face concret Președintele României.
Care sunt atribuțiile Președintelui României
Președintele României este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a statului. El este cel care veghează la respectarea Constituției, fiind un mediator între puterea executivă (Guvernul), puterea legislativă (Parlamentul) și Justiția (prin instituțiile sale). Persoana care conduce România din această funcție semnează, în numele țării, tratatele internaționale (atenție, pe care nu le negociază el, ci Guvernul.
Președintele României se îngrijește de apărarea și securitatea țării, prin faptul că prezidează Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), fiind comandatul forțelor armate. Însă, trebuie spus că acestea din urmă pot fi mobilizate doar cu aprobarea Parlamentului.
Potrivit articolului 94 din Constituție, Președintele mai are și următoarele atribuții:
- conferă decorații și titluri de onoare
- acordă gradele de mareșal, de general și de amiral
- numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege
- acordă grațierea individuală
- emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României
Președintele României are o relație strânsă cu cei mai important actori statali din țară: guvernul, parlamentul, justiția și cetățenii. Să le luăm pe rând.
Ce relație are Președintele României cu Guvernul
Sursa foto: Shutterstock
Președintele are rolul de a desemna premierul țării, însă doar după ce se consultă cu formațiunile parlamentare. Președintele numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În conformitate cu articolul 85 din Constituție, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, președintele revocă și numește, la propunerea premierului, pe unii membri ai Guvernului.
Dacă două propuneri de prim-ministru pică, Președintele poate dizolva Parlamentul. Aceasta este, de altfel, una dintre cele mai mari temeri actuale din spațiul public. În eventualitatea în care George Simion ar ieși victorios, ar putea forța formarea unui guvern anti-european sau ar putea forța alegerile anticipate.
Ce relație are Președintele României cu Parlamentul
Sursa foto: Shutterstock
Președintele este cel care promulgă legile adoptate de Parlament și poate retrimite o lege înapoi, însă o poate face o singură dată. Totodată, în relația cu Parlamentul, Președintele României poate merge în plen și le poate adresa mesaje senatorilor și deputaților cu privire la principalele probleme politice cu care țara se confruntă.
Ce relație are Președintele României cu Justiția
Președintele României are un rol important aici, căci el este cel care numește procurorul general al României, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și prezidează ședințele Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM).
De asemenea, șeful statului este cel care numește o treime dintre judecătorii de la Curtea Constituțională (CCR).
Curtea Constituțională este formată din 9 judecători, numiți astfel:
- 3 sunt numiți de Președintele României
- 3 sunt numiți de Camera Deputaților
- 3 sunt numiți de Senat
Deși Președintele are un rol important în a numi o treime din componența CCR, acesta nu controlează Curtea.
Ce relație are Președintele României cu cetățenii
Sursa foto: Shutterstock
Președintele României poate cere poporului să-și exprime părerea referitor la anumite chestiuni de importanță națională. Acesta o poate face prin intermediul unui referendum. Un exemplu recent de consultare populară, deși nu inițiat de Președinte, a fost referendumul pentru familie din 2018, când s-a dorit modificarea definiției căsătoriei în Constituție. Deși majoritatea votanților au susținut propunerea, referendumul a fost invalidat din cauza prezenței scăzute la urne.
În ceea ce privește raportul cu cetățenii, Președintele poate, de asemenea, grația și decora persoane, de-a lungul mandatului său de cinci ani.
Ce rol are Președintele României în situații de criză. Cum poate instaura starea de urgență
Președintele are atribuții importante în gestionarea crizelor majore, inclusiv în instituirea stării de urgență sau a stării de asediu. Potrivit Constituției României și legislației în vigoare, Președintele poate institui aceste stări doar cu acordul prealabil al Guvernului, printr-un decret care trebuie aprobat de Parlament în termen de cinci zile.
Starea de urgență se poate aplica în următoarele situații:
- Dezastre naturale sau epidemii
- Crize sociale, economice sau de securitate națională
Pe durata stării de urgență, se pot lua măsuri excepționale (inclusiv restrângerea temporară a unor drepturi) pentru a proteja siguranța cetățenilor. Un exemplu recent în acest sens a fost decretul emis în martie 2020, în contextul pandemiei COVID-19. Așadar, în vremuri de criză, Președintele joacă un rol central în coordonarea statului, dar nu are puteri nelimitate, ci acționează în cadrul legal și constituțional, împreună cu Guvernul și Parlamentul.
Care sunt incompatibilitățile Președintelui României
Incompatibilitățile Președintelui României sunt stabilite de Constituția României, prin articolul 84, și au scopul de a garanta independența, imparțialitatea și echidistanța funcției prezidențiale. Așadar, potrivit Constituției, Președintele nu are voie să facă următoarele chestiuni pe durata mandatului său:
- Nu poate fi membru al unui partid politic
- Nu poate avea alte funcții publice, private sau în organizații nonguvernamentale cu influență politică sau economică
- Nu poate avea o vârstă mai mică de 35 de ani
- Nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în timpul mandatului – totuși, poate fi suspendat sau pus sub acuzare pentru fapte grave cum ar fi încălcarea Constituției sau trădare
Ce nu mai poate face Președintele României
- Nu poate legifera, adică nu poate emite legi. Poate, însă, cere reexaminarea unei legi de către Parlament și poate sesiza Curtea Constituțională dacă are dubii privind constituționalitatea unei legi.
- Nu poate demite Guvernul - acest lucru poate fi făcut doar printr-o moțiune de cenzură, votată de Parlament.
- Nu poate iniția legi sau ordonanțe de urgență
- Nu poate interveni direct în justiție
- Nu poate exercita un al treilea mandat
- Nu poate ignora Parlamentul în chestiuni majore
Este Președintele României cel mai puternic om în stat?
Importanța funcției prezidențiale este indiscutabilă, mai ales din punct de vedere simbolic și diplomatic. Președintele este garantul Constituției, al independenței naționale și al integrității teritoriale. Totodată, el are un rol esențial în menținerea echilibrului între puterile statului.
Totuși, în ceea ce privește deciziile administrative și executive, premierul și Guvernul au un rol mai activ. Funcția de Președinte este, mai degrabă, una de arbitru și mediator, cu o influență majoră în plan politic, dar cu limitări constituționale clare. Practic, așa cum am menționat mai sus, președintele nu poate emite legi de unul singur pentru că nu este atribuția sa. El ne promulgă și dacă nu este de acord, el poate întoarce un proiect de lege înapoi în Parlament, dar o poate face o singură dată.
În concluzie, Președintele României este, fără doar și poate, o figură centrală în arhitectura statului român, cu un rol esențial în echilibrul puterilor în stat. Cu toate acestea, atribuțiile, responsabilitățile și limitările sale sunt clar definite de Constituție, iar puterea sa reală este adesea subiect de dezbatere publică.
Surse de informare: Constituția României, Agerpres și Funky Citizens
