De mai bine de doi ani, educația sexuala stârnește discuții aprinse în societatea civilă, cât și în rândul decidenților politicilor. Forma finală a legii arată că educația sexuală va fi predată ca educație sanitară în școli, doar începând cu clasa a VIII-a și doar cu acordul scris al părinților. Totuși, conceptele de „educație sanitară” și „educație sexuală” nu sunt echivalabile și interșanjabile. Conceptul propriu-zis de educație sanitară este unul șubred, care nu mai are putere legală, specific sistemului medical din perioada regimului comunist, neaplicabil medicinei și învățământului public din secolul XXI. Independent de această lege, mai multe asociații și grupuri fac deja în școli ceea ce ei numesc „educație între egali”, adică noțiunile ce țin de educație sexuală sunt explicate elevilor de către tineri de vârste apropiate, deci nu de profesorii din școli și nici de părinți.
„Programul pe care noi îl facem în mod tradițional în școli are undeva la 20 de ani și le vorbește tinerilor atât despre sănătatea reproducerii, cât și despre toate celelalte abilități de viață, de la autocunoaștere, pornind de la cine sunt eu, cum sunt în relație cu ceilalți, cum comunic, cum iau decizii, care-mi sunt valorile și până la partea de sănătate a reproducerii. Ceea ce facem cu voluntarii se numește educație între egali. S-a demonstrat că are o permeabilitate mult mai mare când vine vorba de aceste subiecte care sunt un pic mai sensibile. Practic se întâlnesc tineri cu alți tineri de aceeași vârstă, cu aceleași interese, se uită la aceleași seriale, au aceleași repere culturale. Asta face ca interacțiunea să fie mult mai ușoară între ei”, a declarat pentru wall-street.ro, Alexandra Mihalache, coordonatorul proiectului din partea Tineri pentru Tineri care a interacționat direct cu liceeni.
Citeste si:
De ce vor adolescenții să învețe despre sănătate sexuală?
Întrebarea poate părea, cumva, cointraintuitivă, însă importantă, pe măsură ce au avansat numeroase fake-news-uri legate de educația sexuala din scoli. De cele mai multe ori, lipsa de asumare a adulților este cea care face cel mai mult zgomot în loc ca atenția să fie îndreptată către dorința și curiozitatea reală a copiilor și adolescenților. „Nu-mi doresc să îi învețe despre masturbare la școală”, „Nu vreau ca fiului/fiicei să i se stârnească dorința de a face deja sex la vârsta asta”, sunt doar câteva dintre mesajele false care s-au rostogolit în mass-media, fiind preluate inclusiv de partide politice, dar și de lideri și formatori de opinii. Tot acest context a creat o tergiversare a legii prin prisma numeroaselor modificări aduse proiectului de lege care în final nu generează decât confuzie și lipsă de asumare din partea decidenților politici.
Citeste si:
„Dorința de a afla ce se întâmplă cu tine și cu corpul tău în adolescență e extrem de pregnantă, este cel mai înalt punct de interes pe care îl avem în adolescență și vine ca ceva firesc. Cred că (n.red. elevii ) se bucură foarte mult că în final găsesc un spațiu, un context, de siguranță, în care pot să discute despre aceste lucruri și să nu fie judecați pentru părerile pe care le au”, a mai precizat Alexandra Mihalache.
Camera Deputaţilor a adoptat în iunie proiectul de modificare a legii privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, stabilind că în unităţile şcolare se vor derula sistematic din clasa a VIII-a, cu acordul scris al părinţilor, programe de educaţie pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor.
Citeste si:
Recomandarea noastră era ca educația pentru sănătate să se întâmple o dată pe ciclu de dezvoltare. Adică să avem educație pentru sănătate clasele 1, 4, 5, 8 și liceu. Este suficient să facem pe parcursul unui an școlar și să înveți despre lucrurile esențiale, desigur, pe nivelul de înțelegere și pe nivelul de dezvoltare. Nu vorbim la clasa a patra despre infecțiile cu transmitere sexuală, la clasa a patra vorbim foarte mult despre schimbările fiziologice, în pubertate, despre diferențele sociale între fete și băieți, alături de toate celelalte subiecte care sunt incluse în educația pentru sănătate.
Alexandra Mihalache, coordonatorul proiectului din partea Tineri pentru Tineri (foto)
Citeste si:
10 școli, 25 de clase, 626 elevi
Tineri pentru Tineri, o organizație înființată în 1991, a mers în 10 școli cu „Fragile Story Time - Despre adolescență, alegeri informate și sănătate”, un proiect care a angrenat 626 elevi, din 25 de clase, într-o serie de ateliere de informare și educare privind sarcina și parentalitatea în adolescență.
Totodată, liceenii incluși în acest proiect au participat și la un studiu pe tema educației sexuale, iar rezultatele au arătat, printre altele, că 70% dintre ei consideră că educația sexuală este în continuare un subiect tabu în societatea din România, motiv pentru care își doresc să aprofundeze la școală astfel de cursuri. Când vine vorba de familie, peste 42% dintre liceeni au declarat că educația sexuală este un subiect tabu în familia din care provin.
Citeste si:
„Aceste cursuri aduc firescul despre subiect. Ei descoperă că educația sexuală nu este despre lucruri rușinoase sau de care ar trebui să ne temem să să vorbim. Ea face parte din viața noastră, din personalitatea noastră și ne ajută să ne construim ca persoane și, evident, ne ajută să trecem mult mai ușor la perioada de maturitate sau mult mai siguri și mai conștienți de noi înșine (...) Educația sexuală nu vine în contradictoriu cu cine ești, ci pur și simplu te ajută să îți clarifici mult mai bine propria personalitate.”, spune Alexandra Mihalache de la Tineri pentru Tineri, organizație care vrea să extindă ulterior proiectul la nivel național.
Foto din cadrul proiectului „Fragile Story Time - Despre adolescență, alegeri informate și sănătate”. Sursa: Tineri pentru Tineri
Citeste si:
Foto din cadrul proiectului „Fragile Story Time - Despre adolescență, alegeri informate și sănătate”. Sursa: Tineri pentru Tineri
De ce nici părinții și nici profesorii de la clasă nu ar putea conduce discuțiile despre educație sexuală
Discuțiile care se creează între elevii de la clasă și voluntarii care sunt tineri de vârste similare sunt discuții pe care rareori un profesor reușește să le conducă la clasă în așa fel încât fiecare să se simtă confortabil. De pildă, după cum explică Alexandra, pentru un profesor de limba română va fi dificil să treacă la rolul de educator în educație sexuală, iar de mâine să se întoarcă la lecțiile de limba română. Totodată, deși educația sexuală se construiește pe valorile de acasă, nici părinții nu pot fi, cel puțin în totalitate, educatorii copiilor în ceea ce privește noțiunile de educație sexuală.
În adolescență ne îndepărtăm extrem de mult de mediul familial pentru că avem nevoie să ne descoperim propriile limite, să ne formăm personalitatea noastră. Este o perioadă în care sistemul nostru de valori se schimbă și încercăm să testăm aceste valori în grupurile de prieteni. Oricât de mult părintele își dorește să fie prezent acolo, el va fi sistematic lăsat acasă, dat la o parte, pentru că asta ar trebui să se întâmple cu noi ca adolescenți.
Alexandra Mihalache, coordonatorul proiectului din partea Tineri pentru Tineri
„Ne-am întors cu cel puțin 10 ani în trecut”
Lipsa educației sexuale duce la o Românie a copiilor cu copii, atât vreme cât nu toți elevii învață despre cum să prevină o sarcină la o vârstă fragedă. Țara noastră ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naştere în rândul mamelor adolescente, sarcina în adolescenţă având numeroase consecinţe negative asupra viitoarelor mame, precum şi costuri sociale şi economice, arată datele unui studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociaţia SAMAS în România.
Mai mult, o treime dintre mamele minore din România s-au născut tot din mame minore, ceea ce ne arată că fenomenul este ciclic și se repetă în cadrul aceloraşi familii de la o generaţie la alta împreună cu precaritatea socială, economică şi lipsa accesului la servicii medicale, conform datelor furnizate de organizația Salvați Copiii. Mai mult de opt din 10 mame și gravide cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, iar patru din 10 gravide și mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii, potrivit datelor unei analize a situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România.
Deși avem în sfârșit o lege care reglementează educația sexuală în școli, forma sa și modul în care s-a ajuns la această decizie ne arată, în final, că nu putem bifa o victorie. Alexandra își amintește că în perioada în care era voluntar, profesorii și părinții nu erau atât de reticenți la ideea de a învăța despre corpul tău, de a ști cum să te comporți dacă ești fată sau dacă ești băiat în funcție de vârsta pe care o ai.
„Inclusiv noi ca organizație, observăm că ne-am întors cu cel puțin 10 ani în trecut. Ne îngrijorează să vedem genu acesta de reacții care nu sunt despre, `nu sunt de acord cu ce se întâmplă`, e despre `nu știu ce se întâmplă, dar nici nu ar trebui să mă intereseze`, pentru că eu sunt persoana care trebuie să ofere această educație`. Însă cum spuneam, este în contradicție cu perioada de adolescență în care nu părinții sunt principalele noastre repere”, a mai precizat Alexandra Mihalache.
Coordonatorul proiectului de la Tineri pentru Tineri le recomandă părinților să trateze cu multă prudență perioada adolescenței, în care trebuie să fie conștienți că acel „cordon ombilical” trebuie tăiat și că nu există garanții că tinerii nu vor fi expuși la riscuri. Deși cei mai mulți adolescenți se îndepărtează de părinți, aceștia trebuie să le arate copiilor că sunt mereu acolo pentru ei și că reprezintă un sprijin în orice situație.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
