Un subiect aprins care se află în dezbatere Parlamentară stârnește din nou controverse atât în rândul decidenților, cât și în rândul societății civile. Este vorba despre predarea educației sexuale în școli, o tematică despre care pare că nu e momentul niciodată să o dezbatem cu adevărat. La fel cum am fost obișnuiți de părinții noștri să punem mâinile la urechi sau să ieșim din cameră când adulții discută despre „cum se fac copiii”, statul închide la rândul său ochii atunci când vine vorba despre prevenția sarcinilor nedorite ale minorelor, care plasează România pe al doilea loc în Uniunea Europeană la numărul de mame adolescente. Înainte de toate, să vedem concret ce s-a întâmplat în Parlament.

În noiembrie 2020, Klaus Iohannis a reîntors în Parlament o lege care înlocuia expresia „educație sexuală” cu „educație sanitară” și care condiționa predarea acesteia în școli de acordul părinților. Șeful Statului arăta atunci că „Prin introducerea sintagmei `educație pentru viață, inclusiv educație sanitară`, textul de lege se îndepărtează de principiul `promovării educației pentru sănătate`” și elimină sau simplifică practic noțiunile de educație sexuală.

Zilele trecute, însă, parlamentarii din Comisia de Muncă, familie și protecție socială din Senat au votat împotriva acestor modificări, adică, mai simplu spus, vor ca educația sexuală să se afle cât mai departe de școală.

educatie sexuala in scoliFoto: Shutterstock

Reexaminarea legii prin care educația sexuală este îngrădită în școli a fost susținută doar de USR-PLUS. Dan Barna a transmis la începutul acestei săptămâni că forma actuală a legii este una „medievală” şi şi-a exprimat regretul în legătură cu faptul că există şi parlamentari liberali care susţin legea în forma în care preşedintele a trimis-o spre reexaminare.

Citeste si:
Cursurile de ”Educaţie pentru viaţă” vor include și educația sexuală
Ministerul Educației va...

„Dezbaterea pe Legea 272/2004 sau 318/ 2019 cum e numită acum în Senat e de fapt o falsă problemă care nu face nimic altceva decât să divizeze societate pe de o parte, iar pe de altă parte să demonstreze care e nivelul de înțelegere și competență al politicienilor din România pe acest subiect (...) Dezbaterea de acum demonstrează incompetența statului de a gestiona astfel de situații, se vorbește de niște modificări la o lege care a fost bună în 2004, în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană în care se prevedea foarte clar existența educației sexuale”, explică pentru Wall-Street, Adina Manea,director la organizația Tineri pentru Tineri (TpT), înființată în 1991.

În ceea ce privește schimbarea conceptului din educație sexuală în educație sanitară, e evident o neînțelegere a terminologiei utilizate în momentul de față în domeniul sănătății publice, mai spune Adina Manea. Conceptele de „educație sanitară” și „educație sexuală” nu sunt echivalabile și interșanjabile. Conceptul propriu-zis de educație sanitară este unul șubred, care nu mai are putere legală, specific sistemului medical din perioada regimului comunist, neaplicabil medicinei și învățământului public din secolul XXI, au scris în februarie 2021 mai multe organizații, într-un memoriu adresat Comisiei de Muncă din Parlamentul României, în care solicită aprobarea cererii de reexaminare inițiată de Președintele României.

Discuțiile de acum nu fac nimic altceva decât să inducă niște idei care nu fac parte din realitate (...) Aceste subiecte care sunt vehiculate în sistemul public sunt de fapt bombe de săpun care nu fac altceva decât să inducă pentru publicul larg, care nu înțelege sau nu cunoaște cum funcționează aceste lucruri deja, niște idei care nu corespund realității și care fac parte dintr-o altă agendă decât cea a protecției copilului și adolescenților și a viitoarelor cupluri din România.

Adina Manea, director Tineri pentru Tineri (TpT)

Citeste si:
Deputatii dezbat proiectul care interzice educatia sexuala in scoli
Camera Deputatilor dezbate...

Adina Manea, tineri pentru tineriAdina Manea,director la organizația Tineri pentru Tineri (TpT).Foto: Agerpres

Lipsa educației sexuale duce la o Românie a copiilor cu copii

Cât timp nu toți elevii învață despre cum să prevină o sarcină la o vârstă fragedă, România riscă să rămână în continuare pe locurile fruntașe în Europa la numărul de mame adolescente care rămân însărcinate. Țara noastră este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naştere în rândul mamelor adolescente, sarcina în adolescenţă având numeroase consecinţe negative asupra viitoarelor mame, precum şi costuri sociale şi economice, arată datele unui studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociaţia SAMAS în România.

Fenomenul este ciclic și se repetă în cadrul aceloraşi familii de la o generaţie la alta împreună cu precaritatea socială, economică şi de sănătate.

În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% față de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepția regiunilor Nord-Vest și Nord-Est, unde creșterea a fost de 11%.

Citeste si:
Germania: Mai mulţi parlamentari vizaţi de un nou atac informatic
Germania: Mai mulţi...

La adolescentele între 15 și 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în județele Mureș (827 de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanța (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmbovița (503 de sarcini) și Prahova (483 de sarcini), mai indică datele de la UNICEF.

Neștiința costă, iar transformarea sexului în tabu costă de asemenea

Avem suficiente argumente care țin de sănătatea reproductivă și sexuală a tinerilor și care țin și de partea economică care să vină în susținerea promovării în domeniul sănătății reproductive și sexuale.

În 2015, în România, cazurile noi de sifilis, avorturile, sarcinile nedorite și HIV/SIDA, înregistrate la tinerele între 15-24 de ani, au avut un cost anualizat de 33 milioane de euro. Cost pe care îl suportăm din taxele noastre.

Adriana Radu, fondator și președinte la Asociația Sexul vs Barza

Adriana oferă exemplul unor țări precum Estonia, unde intervenția națională de educație sexuală (ceea ce include educație sexuală și servicii pentru sănătate reproductivă de tipul cabinetelor de pregătire familială care sunt și în România), s-a început din anul 1996 și a fost ulterior pusă mai bine la punct în 2000. Prin acest program, executivul de la Tallinn a redus incidențele de HIV/ SIDA și infecții cu transmitere sexuală, aspect care s-a văzut prin simpla comparație cu perioadele anterioare când nu existau programe de educație sexuală.

În Germania, toți elevii merg la ore de educație sexuală încă din 1968, iar în Austria, Danemarca și Finlanda se predă educație sexuală în școli din 1970. În Franța, educația sexuală este materie obligatorie la școală din 1996.

„Eu cred că se va termina acum cu această lege și că va fi adoptată de această dată. Altfel riscăm penalități de la UE”, spune Adina Manea.

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, spune că în școlile din România este nevoie de educație sexuală, în timp ce părinții elevilor trebuie să primească educație parentală. Oficialul spune că predarea educației sexuale în școli „se poate realiza cu înțelepciune și cunoscând realitățile”

Sursa foto: Shutterstock

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri