Într-o clădire gri de pe latura de est a pieţei Tiananmen din Beijing, o mică echipă de funcţionari din cadrul Ministerului chinez al Comerţului decide soarta industriei auto mondiale, cu fiecare licenţă de export de metale rare pe care o eliberează, transmite Reuters, conform Agerpres. Întreg acest proces voit greoi poate pune pe butuci furnizorii de componente din industria auto, dar și cea aviatică sau de apărare.
Ce a decis China pe tema exporturilor de metale rare
Este vorba de o decizie luată în luna aprilie de China de a suspenda exportul unui număr mai mare de metale rare, dar și magneți, iar această situație a dus la probleme pe lanțurile de aprovizionare din întreaga industrie auto, fiind afectată și industria aviației, dar și producătorii de semiconductori și companiile din domeniul apărării.
Conform celor de la Ford, noul proces de validare al exporturilor de metale rare instituit de chinezi face ca timpii de așteptare pentru anumite componente și materiale să se mărească, iar asta „pune presiune” pe un sistem de furnizare foarte atent organizat. Sherry House, CFO-ul Ford, a explicat că această situație îi provoacă pe producători să găsească alți furnizori pentru anumite componente.
Asociația Producătorilor Europeni de Piese Auto (CLEPA) a explicat că mai multe fabrici de componente de pe Bătrânul Continent au fost perturbate de restricițiile din China. Astfel, mai multe linii de producție au fost oprite, iar Asociația crede că situația va deveni și mai grea. Deja, în Japonia, Suzuki a oprit producția modelului Swift din această cauză.
Decizia Chinei de a impune noi controale și standarde mai stricte pentru exportul metalelor rare vine ca răspuns la taxele vamale suplimentare impuse de administrația Trump. Astfel, chinezii vor să perturbe fluxurile globale de furnizare pentru aceste materiale, pentru a strânge cu ușa (și) administrația europeană, dar și partenerii europeni.
Cum se eliberează licențele și cât lucrează birocrații chinezi
China deţine cvasi-monopolul pe piaţa metalelor rare, din care sunt produşi magneţii utilizaţi în motoarele automobilelor electrice, iar adăugarea lor pe lista produselor restricţionate la export, în luna aprilie, a forţat toţi exportatorii să ceară licenţe de la oficialii din Beijing.
Revizuirea autorizaţiilor de export pentru metale rare, care sunt cruciale pentru motoarele automobilelor, turbinele eoliene şi chiar şi pentru avioanele de vânătoare americane F-35, cade în sarcina Biroului pentru securitate industrială şi control al importurilor şi exporturilor, o entitate din subordinea Ministerului chinez al Comerţului.
În condiţiile în care de la finele lunii aprilie şi până în prezent au fost eliberate doar câteva autorizaţii de export, lobby-iştii şi diplomaţii spun că este vorba doar de o mică parte din valul de solicitări venite de la constructorii auto, companiile care produc semiconductori şi firmele din sectorul aerospaţial din întreaga lume.
Când au fost introduse noile restricţii cu privire la exporturile de metale rare, biroul de control al exporturilor avea doar 30 de angajaţi, iar între timp personalul s-a dublat până la aproape 60 de angajaţi, au dezvăluit două surse care au participat, săptămâna trecută, la o reuniune între Ministerul chinez al Comerţului şi reprezentanţi ai companiilor chineze şi europene de semiconductori.
"Apreciem că MOFCOM şi-a majorat resursele pentru a face faţă cererii şi lucrează din greu şi în regim de program prelungit la acest subiect. Însă realitatea este că situaţia are un impact uriaş asupra unei game variate de sectoare. Este ceva ce ar fi putut fi mai bine planificat şi implementat", a declarat secretarul general al Camerei de comerţ europene în China, Adam Dunnett, referindu-se la Ministerul chinez al Comerţului.
Potrivit schemei de personal publicată pe site-ul Ministerului chinez al Comerţului, în luna iunie 2024 erau doar trei oficiali de rang înalt în cadrul biroului care poate aproba licenţele de export.
Pe pagina de Internet a Ministerul chinez al Comerţului este afişat şi programul de lucru al biroului respectiv: Miercuri între orele 8:30 -11:30 şi 14:00 -17:00.
Cum ar putea afecta în perioada următoare restricțiile industria auto
În SUA și India, asociații din domeniul auto au vorbit despre un risc de afectare a producției în câteva săptămâni, însă situația se poate schimba dacă sunt grăbite livrările prin oferirea de noi licențe. Tesla și General Motors au menționat, la rândul lor, riscul unor opriri parțiale ale producției. De asemenea, Ford a oprit luna trecută producția unui model al său pentru o săptămână la fabrica din Chicago din cauza lipsei unor componente, se arată într-o analiză XTB.
Deși materialele nu sunt atât de rare, așa cum sugerează numele, procesul de rafinare este unul dificil și poluant. China este producătorul dominant de metale rare grele, potrivit unui importator al elementelor, Noble Elements, în timp ce restul lumii are o producție în volume foarte mici, aproape de ”laborator”. La nivelul pământurilor rare obținute din mine, China deține o cotă de 69% din oferta globală.
În cadrul relațiilor comerciale tensionate, metalele rare pot fi utilizate drept atu în negocieri. Europa a impus taxe vamale majorate unor producători de automobile din China, o măsură criticată de Beijing. În același timp, în ciuda unei pauze de 90 de zile, taxele vamale impuse de SUA se află la niveluri mai ridicate decât înaintea mandatului președintelui Trump, cu un risc de creștere.
Planul de revocare a vizelor studenților din China și restricțiile pentru exportul de procesoare AI și software pentru proiectarea cipurilor au fost sever criticate. Intensificarea tensiunilor pare a fi trendul curent, în ciuda unor inversări bruște, ceea ce nu prevestește calm pe piețele de elemente rare, subliniază Claudiu Cazacu de la XTB.
China a impus, de altfel, restricții pentru 7 elemente, însă aceasta pare a fi mai degrabă o avertizare. Dacă tensiunile vor escalada, ar fi posibilă o închidere suplimentară a ”robinetului” de export, prin limitarea licențelor sau lărgirea elementelor vizate.
Chiar și în condițiile actuale, fără o deblocare a unor cantități suplimentare, producătorii auto europeni ar întâmpina bariere în menținerea cotelor de producție, în special pentru segmentul electric. BMW a dezvoltat un motor electric fără magneți, dar o serie de alte componente ale mașinii depind în continuare de metale rare. Disrupții la adresa ofertei ar putea însemna o nouă lovitură pentru industria europeană care deja se confruntă cu dificultăți.
Metalele rare sunt utilizate și în domeniul militar. Un avion F35 utilizează aproximativ 400 de kg de metale rare, iar unele submarine pot utiliza 4 tone. Anul trecut, China a exportat în total peste 55 de mii de tone de metale rare, arată consultantul de strategie XTB România.
Acțiunile BMW au pierdut 15,2% în ultimul an, cele ale Mercedes-Benz 21%, în timp ce titlurile VW au scăzut cu 17,9%. Pe lângă creșterea costurilor, războiul comercial și concurența foarte strânsă dinspre China, limitarea unor componente prezintă noi provocări pentru sectorul auto european și are ecouri ale crizei cipurilor din anii trecuți. Măsuri de eficientizare a activității și o reorientare a unor capacități de producție ar putea fi răspunsul Germaniei și al altor state europene la situația curentă.
