Cine crede că unirea se poate realiza și cine o exclude
Votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare cred în procente mai ridicate decât media că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 10 ani sau mai mult, conform cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizată în cadrul proiectului Barometrul Informat.ro, INSCOP Research, ediția a X-a.
În schimb, votanții AUR, femeile, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat sunt de părere, într-o proporție mai mare decât restul populației, că unirea dintre Republica Moldova și România nu se va realiza niciodată.
„Tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
El spune că, pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric.
Aproape 72% dintre români ar vota pentru unirea cu Republica Moldova
În cazul unui referendum pentru unirea dintre România și Republica Moldova, 71,9% dintre respondenți declară că ar vota DA, iar 21,4% ar vota NU. Alți 2,1% spun că nu s-au hotărât încă, 3,2% nu ar merge la vot, iar 1,4% nu știu sau nu răspund.
Potrivit sondajului, votanții USR și bărbații ar vota într-o proporție mai mare decât restul populației pentru unirea cu Republica Moldova.
Sprijinul ridicat pentru unire este dublat însă de o percepție mai prudentă asupra momentului în care acest scenariu ar putea deveni realitate. 8,4% dintre români cred că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 3 ani, 13,3% în următorii 5 ani, iar 29,3% în următorii 10 ani sau mai mult.
Pe de altă parte, 34,7% consideră că unirea nu se va întâmpla niciodată. 13,7% nu știu, iar 0,6% nu răspund.
Unirea cu Republica Moldova, văzută ca datorie istorică
67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părerea contrarie. 6,1% nu știu sau nu răspund.
Această opinie este mai prezentă în rândul votanților PSD și PNL, precum și al persoanelor de peste 45 de ani. În schimb, votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație superioară cred într-un procent mai ridicat decât media că unirea cu Republica Moldova nu este o datorie istorică.
„Datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid”, a explicat Remus Ștefureac.
Potrivit acestuia, diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională decât ca un obiectiv politic imediat.
Cum îi percep românii pe locuitorii din Republica Moldova
70,6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”.
În același timp, 25,5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3,9% nu știu sau nu răspund.
Perspectiva potrivit căreia locuitorii din Republica Moldova sunt români este mai răspândită în rândul votanților PNL și USR, al bărbaților, al persoanelor cu educație superioară, al locuitorilor din București și din urbanul mare, precum și al angajaților din sectorul privat.
În schimb, votanții AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și angajații la stat cred, într-un procent mai ridicat decât media, că locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat.
Cercetarea a fost realizată în perioada 14-21 aprilie 2026, prin metoda CATI, adică interviuri telefonice. Eșantionul simplu, aleator, a fost de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative, sex, vârstă și ocupație, pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
