Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a decis revocarea din funcţie a preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, scrie Agerpres. Au votat "pentru" 267 de parlamentari, 56 s-au exprimat "împotrivă", iar 71 s-au abţinut de la vot.
Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat anterior raport de adoptare a cererii privind revocarea din funcţie a preşedintelui AEP. Au votat "pentru" 39 de parlamentari, patru "împotrivă", iar unul s-a abţinut.
Reacția lui Greblă: Nu cred că ar trebui să fiu judecat de partidele pe care le investighez
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a respins, în şedinţa Comisiilor juridice ale Parlamentului, acuzaţiile care i se aduc pentru revocarea sa din funcţie, declarând că nu ştie dacă este normal să fie judecat de reprezentanţii formaţiunilor politice pe care le verifică în activitatea financiară.
Toni Greblă a afirmat că ştie ce înseamnă o decizie a coaliţiei de guvernământ, dar îi este teamă că exemplul care va fi dat cu el va duce la slăbirea unor activităţi în desfăşurarea procesului electoral.
"Eu, cât şi Autoritatea pe care am condus-o şi o conduc şi astăzi am încercat să rămânem departe de disputele politice, să nu ne angrenăm în niciun caz în acestea, pentru a putea, cel puţin Autoritatea Electorală Permanentă, să rămână să fie neutră faţă de toţi competitorii politici. În ultimul an de zile, nimeni nu m-a auzit pe mine în spaţiul public folosind numele unei formaţiuni politice sau numele unui candidat la alegerile din iunie, respectiv din noiembrie, decembrie, aceasta tocmai pentru a rămâne echidistant faţă de campania electorală, de diverse interese care, firesc, se exprimă, se manifestă în timpul campaniei electorale. Nu am răspuns niciodată la o critică adusă de competitorii politici pentru că, dacă aş fi răspuns, aş fi considerat că mă situez de o parte sau de alta a eşichierului politic", a precizat Greblă, în şedinţa Comisiilor juridice.
El a respins toate acuzaţiile formulate în cererea de revocare a lui din funcţie, menţionând că raportul Curţii de Conturi a arătat că a fost o eroare în aplicarea legii la stabilirea salariului său.
În privinţa sediului Biroului Electoral Central, Toni Greblă a arătat că a fost aprobat un memorandum în Guvern.
Greblă s-a referit şi la o posibilă "execuţie publică" a sa. "O să răspund la nişte întrebări care mi-au fost puse, lăsând la o parte unele afirmaţii care pot fi etichetate ca execuţie publică a preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, care este încă în exerciţiu şi care are rolul să organizeze unele din activităţile tehnice pentru buna desfăşurare a alegerilor", a spus el.
Şeful AEP a afirmat că ştie ce înseamnă o decizie politică a coaliţiei de guvernare şi care sunt consecinţele acesteia.
"Ştiu ce înseamnă o decizie politică a coaliţiei la guvernare şi care sunt consecinţele acesteia, dar îmi este teamă că exemplul care va fi dat cu mine va duce la slăbirea unor activităţi pe care trebuie să le efectueze celelalte autorităţi ale statului în desfăşurarea procesului electoral, iar un preşedinte interimar al Autorităţii Electorale Permanente nu cred că este cea mai bună soluţie pentru ca Autoritatea să poată să îşi exercite, aşa cum este prevăzut în lege, atribuţiile pe care le are", a subliniat Greblă.
El a evidenţiat că unele dintre atribuţii se referă la controlul finanţării campaniilor electorale de către formaţiunile politice.
"Primele solicitări de demisie pentru preşedintele Autorităţii Electorale Permanente au apărut după alegerile europarlamentare şi locale, pe care nu Autoritatea a decis să le comaseze. Autoritatea a propus Guvernului un alt program. Şi, după ce au fost confiscate sume de bani de la competitorii politici, de la formaţiunile politice, cuprinse între 5 milioane lei şi 25 de milioane de lei, acum Autoritatea Electorală Permanentă a finalizat controlul pentru competitorii politici, care au declarat venituri şi cheltuieli în campania pentru preşedintele României de anul trecut şi va confisca, de asemenea, - pentru că documentele sunt în curs de aprobare - peste 20 de milioane de lei de la competitori politici. În această situaţie nu ştiu dacă este normal ca eu să fiu judecat aici de formaţiunile, de reprezentanţii formaţiunilor politice pe care le verific în activitatea financiară şi, uneori, când se constată nelegalităţi dispun şi confiscarea acestor sume", a punctat Toni Greblă.
Preşedintele AEP a arătat, de asemenea, că nu a folosit numele niciunui competitor politic.
"Suntem în precampanie electorală, iar, prin declaraţiile pe care le fac eu acum nu aş vrea, în niciun caz, să influenţez desfăşurarea campaniei electorale, însă vorbesc de documente publice care sunt deja pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente", a mai spus el.
În timpul dezbaterilor, deputatul USR Alexandru Dimitriu l-a criticat pe Toni Greblă, afirmând că acesta este "o ruşine" şi că nu este prima dată când încalcă legea.
În schimb, senatoarea S.O.S România Nadia Cerva a susţinut că, din punct de vedere procedural, Toni Greblă nu poate fi revocat decât la cererea grupurilor parlamentare care l-au propus în această funcţie şi la cererea preşedintelui Camerei Deputaţilor. Ea a afirmat că toate acuzaţiile cuprinse în cererea de revocare nu se susţin din punct de vedere legal.
Acest punct de vedere a fost susţinut şi de reprezentantul POT, senatorul Gheorghe Vela.
Șeful AEP, demis pentru că și-a mărit ilegal salariul
Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis marţi ca solicitarea de revocare din funcţie a lui Greblă să fie trimisă către Comisiile juridice ale celor două Camere legislative pentru întocmirea proiectului de hotărâre şi a raportului, astfel încât să se afle pe ordinea de zi a plenului comun de vineri.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ciprian Şerban, a transmis marţi Birourilor permanente reunite propunerea de revocare a lui Toni Greblă din funcţia de preşedinte al AEP.
"Domnul Toni Greblă, în luna martie 2023, la 2 zile după ce a fost numit în această funcţie, şi-a stabilit indemnizaţia lunară cu nerespectarea legii, prin raportare la nivelul salariului minim brut în plată la data numirii (3.000 lei), deşi indemnizaţiile erau îngheţate la nivelul cuantumului de 2.080 lei, valoarea sumelor încasate necuvenit pentru anii 2023 - 2024 fiind constatată şi stabilită de către auditul Curţii de Conturi a României", se arată în solicitare.
Potrivit documentului, calculul eronat al indemnizaţiei lunare a avut incidenţă, în mod implicit, şi asupra cuantumului diurnei zilnice de deplasare care se determina ca procent din indemnizaţia lunară.
"În anul 2024, deşi exista un contract de sediu încheiat pentru funcţionarea Biroului Electoral Central, amplasat în Strada Eugeniu Carada nr. 1-3, domnul Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, a mutat sediul Biroului Electoral Central într-o altă locaţie, prin încheierea unui nou contract, grevând suplimentar bugetul Autorităţii Electorale Permanente şi implicit bugetul de stat. Domnul Toni Greblă a dat dovadă, prin declaraţiile publice şi acţiunile din ultima perioadă, de o conduită incompatibilă cu funcţia pe care o exercită, aducând atingere imaginii şi prestigiului Autorităţii Electorale Permanente", mai susţine Ciprian Şerban în solicitare.
