Slovacia sarbatoreste luna aceasta 10 ani de la adoptarea euro. Ce a insemnat trecerea la moneda unica europeana pentru aceasta tara si care sunt lectiile pe care Romania le poate invata de la Slovacia?

Lectia nr. 1: Trecerea la euro ofera un avantaj competitiv, dar nu poate sa inlocuiasca reforme fiscale inteligente la nivel de tara.

Cazul Slovaciei arata ca adoptarea monedei unice europene poate sa ofere un avantaj competitiv important, in special pentru economiile mici si deschise, insa euro nu trebuie sa fie vazut ca solutia universala pentru o economie.

In Slovacia, trecerea la euro a fost o conditie necesara, dar nu suficienta pentru succesul economiei in ultimii 10 ani. Pregatirea tarii pentru trecerea la euro, prin adoptarea reformelor si intarirea disciplinei fiscale, a ajutat tara.

Datorita acestui fapt, Slovacia si-a depasit competitorii regionali in privinta cresterii economice si s-a aliniat rapid la cerintele zonei euro, in special in perioada 2005-2008.

“Chiar si asa insa, impulsul datorat adoptarii euro nu ar fi impins economia mai departe fara ca tara sa isi intareasca propria structura institutionala. De notat totusi ca desi Slovacia s-a bucurat de o crestere peste media UE in ultimii ani, ritmul adoptarii reformelor a incetinit recent”, mentioneaza, intr-o nota adresata investitorilor, analistii Erste Group, proprietarul BCR.

Lectia nr. 2: Moneda locala se intareste inaintea adoptarii euro. Avantaj pentru populatie, dar exportatorii platesc factura

Inainte ca o noua tara sa adopte euro, se pare ca autoritatile UE par a fi inclinate sa permita o intarire mai puternica a valutei locale, incercand sa evite astfel presiunile inflationiste in respectiva tara. In Slovacia au existat doua reevaluari ale monedei locale (coroana slovaca), o masura exceptionala si totodata putin probabil repetabila in cazul altor tari.

Coroana slovaca s-a intarit cu peste 20% fata de euro in perioada ERM II, de la un curs de 38,5 coroane/euro, la 30,1 coroane/euro. Evolutia a ajutat la reducerea inflatiei in Slovacia si a impulsionat valoarea gospodariilor si a puterii de cumparare peste granite a slovacilor.

“Factura” acestor beneficii a fost insa platita de exportatorii slovaci, care cu greu s-au putut adapta unei deprecieri atat de puternice a monedei locale in cei doi ani petrecuti de tara in ‘purgatoriul’ ERM II.

Lectia nr. 3: UE poate decide ca rata de conversie a monedei locale in euro sa fie una diferita de cea stabilita in piata

Cand Slovacia a trecut la euro, rata de conversie folosita a fost de 30,126 SKK/EUR, asta desi cursul oficial stabilit in piata era de 31 SKK/EUR. Acest lucru nu s-a mai intamplat niciodata atunci cand o tara a trecut la euro; a fost o decizie politica care, la respectivul moment, a creat in piata ‘castigatori si pierzatori’ – valoarea rezervelor de valuta ale bancii centrale a Slovaciei suferind in special o lovitura importanta.

“In mod normal, atunci cand se trece la euro, conversia monedei locale se face la cursul stabilit in piata. Cazul Slovaciei ne arata insa ca stabilirea unei rate de conversie (n.red. de catre autoritatile UE) diferita de cea din piata nu poate sa fie exclusa”, concluzioneaza economistii Erste.

Analistii Erste Group considera ca adoptarea euro a fost per-ansamblu avantajoasa pentru Slovacia.

“Angajamentul de aderare la zona euro a adus numeroase reforme structurale in Slovacia inainte de 1 ianuarie 2019, incluzand o disciplina fiscala imbunatatita pe termen lung. Odata cu acest angajament tara a beneficiat de o inflatie redusa, dobanzi mai mici, un flux in crestere de investitii si o avansare tehnologica pana la atingerea nivelului din zona euro. Convergenta la zona euro a continuat si ulterior, chiar daca criza economica din 2008-2009 a incetinit ratele de crestere pe intregul continent”, mentioneaza economistii Erste.

Romania, Bulgaria si Croatia, sunt cele trei tari care si-au exprimat in momentul de fata intentia de a adopta moneda unica europeana.

Croatia s-a angajat sa adopte o strategie concreta de trecere la euro, in vreme ce Bulgaria a inceput deja negocieri informale pentru trecerea la ERM II (Mecanismul cursului de schimb) si la SSM (Mecanismul Unic de Supervizare). Tarile membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat inca euro trebuie sa participe timp de cel putin doi ani la ERM II. Printre altele, mecanismul ERM II prevede ca moneda nationala a tarii candidate nu poate sa inregistreze variatii mai mari de +/-15% fata de euro.

“De cealalta parte, Romania se afla inca doar la nivel de declaratii politice, deciziile si politicile tarii indepartandu-se mai degraba de adoptarea euro. Printre acestea se afla abaterea de la disciplina fiscala si ignorarea recomandarilor Comisiei Europene in materie de fiscalitate. Romania a incalcat unele preventii ale Pactului de Crestere si Stabilitate, fiind posibil ca UE sa puna tara sub procedura de deficit excesiv”, spune analistii Erste.

Normele UE stipuleaza ca tarile membre trebuie sa limiteze deficitul bugetar la 3% din produsul intern brut, Romania aflandu-se in momentul de fata foarte aproape de acest prag. Saptamana trecuta, ministrul Finantelor Eugen Teodorovici a declarat ca Romania va avea un deficit bugetar de aproximativ 2,8% in 2018, “nici vorba sa fi sarit de 3%”.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri