Ioan Popa, 54 de ani, activeaza in domeniul zootehnic de la terminarea studiilor universitare, din 1984, sau dupa el insusi afirma “de o viata”. A absolvit Facultatea de Zootehnie si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca, specializarea Tehnologia cresterii pasarilor.

Ulterior, a lucrat sapte ani in industria carnii de pasare, in cadrul Intreprinderilor Avicole de Stat din Alba si Sfantu Gheorghe. Anul 1990 a marcat insa o schimbare, Popa alegand drumul antreprenoriatului. A achizitionat un fost CAP pe care l-a modernizat integral si astfel a inceput povestea Transavia.

Investitia initiala a fost minima. Pentru a-si plati taxa de timbru, in 1991, Ioan Popa a gajat apartamentul personal. La finalul acelui an compania avea opt angajati, o productie anuala de 150 de tone si un profit de 200.000 de lei vechi. In 2007, Transavia producea respectiva cantitate de carne intr-o singura zi.

“Am facut toate lucrurile exact asa cum trebuie, la timpul si la momentul potrivit, in functie si de caracteristicile economice de atunci. Astazi, nu mai sunt premisele sustinerii unei afaceri de tip greenfield in domeniul avicol, pentru cei interesati sa inceapa un start-up, oportunitatea aceasta a trecut”, spune Ioan Popa.

In prezent, grupul de firme Transavia a depasit cifra de afaceri de 100 mil. euro, compania avand o valoare mult mai mare. Volumul anual atinge in prezent nivelul de 50.000 de tone, iar firma numara peste 1.300 de angajati in cinci judete din Transilvania, 17 ferme de pui de carne, doua ferme de reproductie si doua statii de incubatie, o fabrica de nutreturi combinate, doua abatoare de industrializare a carnii, o fabrica de procesare a carnii, o flota de transport compusa din 100 de autovehicule si ultima adaugata in structura, divizia de ferme vegetale pentru productia cerealelor necesare in furajul pasarilor.

“Secretul modului spectaculos in care a evoluat societatea este reinvestirea integrala a profitului realizat. Nu m-am gandit ca voi ajunge la o asemenea performanta pentru ca nu mi-am facut un scop in sine din ideea de a deveni milionar. Faptele mele se gasesc in stanga si in dreapta soselelor tarii: fabrici, ferme, facilitatile de productie”, explica Popa.

A invatat in criza financiara ca prudenta nu este intotdeauna o carte castigatoare. Astfel, grupul de firme pe care il conduce a inceput sa exporte preparate din carne de pasare pe mai multe continente – Asia, Africa, Europa – realizand un procent de 10% din cifra de afaceri anuala.

Totodata, recesiunea nu a adus o schimbare in programul sau de lucru: de 20 de ani munceste zilnic aproximativ 12 ore, de la ora 7.00 dimineata. Singurele pauze pe care si le permite sunt cele dedicate pasiunilor sale – golf, ski si familie.

Prin urmare, un potential exit nu face parte din ecuatie. “Atunci cand realizezi o activitate cu pasiune, nu poti sa renunti la ea decat daca o inlocuiesti cu ceva la fel de ofertant. Nici in politica, nici in administratie, desi mi-au fost oferite oportunitati, nu am gasit un substitut valoros si voi ramane la ceea ce stiu sa fac cel mai bine”, declara Ioan Popa.

Citeste si:

Pentru perioada post-criza, omul de afaceri se pregateste prin investitii, cea mai recenta fiind un nou complex de crestere, localizat in Cristuru Secuiesc, Harghita, care va permite majorarea productiei cu 20%. Pe langa acest proiect, compania intentioneaza sa extinda capacitatea de stocarea a furajelor cu 100% la fabrica de nutreturi combinate, avand planificate investitii pe linie tehnologica cu noi echipamente pentru divizia de industrializare. Bugetul se ridica la 10-13 mil. euro. “Voi fi cu siguranta un manager post-criza cel putin la fel de ocupat!”, spune Popa.

De asemenea, fondatorul Transavia are in plan arandarea a 10.000 de hectare pana in 2012.

Ce spune despre:

Revenirea consumului: In ultimii ani, piata carnii s-a contractat cu 8-10%. Primii pasi pentru relansarea consumului se vor vedea odata cu relansarea economiei. Cu greu putem vorbi de acest lucru insa in conditiile mentinerii TVA de 24% si a actualelor premise economice.

Revitalizarea economiei bazata pe consum: Lacomia si consumul exagerat , dorinta de castiga bani foarte usor au dus la criza economica si nu intrevad o revenire a consumului in forma in care el a fost inteles anterior lui 2008. Paradigma crizelor economice este repetarea lor la un anumit interval istoric, iar faptul ca istoria se repeta mai ales in conditiile in care oamenii nu trag invatamintele necesare este total adevarat. Scaderea consumului este doar varful icebergului, putem vorbi de o criza generalizata a societatii, iar concluziile nu sunt doar la nivel economic. In viitor, putem vorbi de o crestere a consumului pentru bunurile si produsele cu adevarat necesare, de calitate, cunoscute si apreciate de consumator.

Starea brandurilor romanesti: Pentru cine a luptat si a investit in brand, economicul actual nu mai are surprize. Presiunea este pe pret, iar aceasta nu o poti gestiona coerent cand nu ai si alte argumente de vanzare. Daca ai in plus un nume, pe care il poti distribui la nivel national, acesta te poate ajuta sa pastrezi increderea consumatorului care este poate prea sarac sa isi permita ceva ieftin, conform dictonului englezesc. Puterea brandurilor romanesti poate fi cea mai buna politica pentru promovarea produselor romanesti la export.

Paradigma muncii mai intense a romanului in criza: Anul acesta am reluat cresterile salariale pentru angajatii din productie (cca. 1.000 de persoane), oferindu-le o crestere salariala de 10%. Am oferit de la inceput tuturor angajatilor nostri conditii moderne si civilizate de munca, un pachet salarial motivant si am investit si in programe de training si comunicare interna, ultimul desfasurat la sfarsitul anului 2010. Criza a produs o schimbare a comportamentului fata de munca si mai ales fata de siguranta locului de munca, romanul in general munceste mai serios, chiar daca nu isi doreste neaparat acest lucru, fiind tot mai mult preocupat de pastrarea jobului actual.

Transavia in cifre:

Cifra de afaceri 2010: 423,15 mil. lei
Profit brut: 31,3 mil. lei
Numar angajati: 1.364
Salariul mediu in companie: 1.581 lei
Ponderea exportului in cifra de afaceri (%): 10%