“Cred ca ar fi fost mult mai bine daca noul Stadion National se construia la periferia Bucurestiului, in apropierea capatului magistralelor de metrou care fac legatura cu cartiere precum Militari sau Berceni. Astfel, publicul ar fi putut ajunge mult mai repede la meciuri. De asemenea, stadionul Lia Manoliu ar fi trebuit pastrat si reconditionat pentru evenimente sociale. Era un loc foarte bun pentru concerte, in conditiile in care oamenii fac eforturi pentru a organiza concerte in Piata Constitutiei”, apreciaza arhitectul de 35 de ani, ce conduce un birou de profil infiintat in 2000.

Finantarea lucrarilor pentru noul Stadion National, al carui cost estimat de executie se ridica la circa 150 mil. euro, va fi suportata de catre Primaria Municipiului Bucuresti si Guvern. Se asteapta ca lucrarile de constructie sa fie finalizate la sfarsitului anului viitor, in conditiile in care noul stadion va gazdui finala Europa League, a doua competitie fotbalistica ca valoare din Europa.

“Costurile care se vor face cu noul stadion nu mi se par exagerate, avand in vedere anvergura lucrarilor si conditiile seismice din Romania. Intr-un astfel de proiect, 70% din cheltuieli se datoreaza lucrarilor de structura, in vreme ce proiectarea ajunge pe la 4%. In Elvetia, de exemplu, costul proiectarii pentru o constructie similara ajunge si pana la 17% din valoarea totala”, mentioneaza Babici.

Stadionul National va fi o copie a arenei Commerzbank Arena, din Frankfurt, a carei constructie s-a desfasurat intre 2002 si 2005. Costurile de constructie s-au ridicat la aproximativ 128 mil. euro, in vreme ce autoritatile germane au alocat 45 mil. euro pentru a dezvolta infrastructura de transport.

In afara investitiilor in infrastructura sportiva, care ar genera sume importante la bugetul de stat, Guvernul ar putea sa obtina foarte multi bani din turism prin transformarea Palatului Parlamentului (Casa Poporului) intr-un centru cultural al Capitalei.

“Va dati seama ce ar insemna pentru turismul romanesc mutarea tuturor muzeelor in incinta Casei Poporului? Bucurestiul ar deveni o destinatie importanta la nivelul Europei in materie de turism”, spune arhitectul.

Folosirea arhitectilor atat pentru transformarea turismului din Capitala, cat si la nivel national, in conditiile in care criza financiara globala, a dus la comprimarea bugetului statului.

Nici piata de arhitectura nu a scapat de criza, iar unii arhitecti si-au redus tarifele de doua-trei ori pentru a rezista recesiunii.

“Sunt foarte multi arhitecti de top pe piata locala care au ajuns sa lucreze cu tarife de 8 euro/mp, dupa ce in trecut cereau 20-25 de euro/mp. Noi ne incadram, ca tarife, la 15-20 de euro/mp, asa cum se intampla si inainte de criza. Nu am redus tarifele pentru ca pana la urma vorbim de o munca intelectuala”, afirma Babici.

Din cauza situatiei din piata, firma a reusit sa semneze doar patru contracte de la inceputului anului, in vreme ce in perioada 2007-2008 se semnau zeci de contracte in primele luni.

In vreme de criza, un contract bun de proiectare ajunge la 300.000-400.000 de euro, ceea ce se traduce intr-un cost total de constructie de 10-12 mil. euro.

“Cea mai mare suma pe care am obtinut-o vreodata in urma unui contract de proiectare a fost de 230.000 de euro. In strainatate, de exemplu, pentru constructiile care necesita investitii foarte mari, proiectarea poate sa ajunga si la 6% din valoarea totala a proiectului”, dezvaluie Babici.

Piata de arhitectura era evaluata la nivelul anului trecut la 300 mil. euro.

Cel mai important proiect in care a fost implicat ca proiectant Tecon este sediul Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), o cladire de 11 etaje, cu o suprafata de 6.000 de metri patrati.

Totodata, biroul de arhitectura a castigat in 2007 premiul sectiunii de arhitectura in cadrul Anualei de Arhitectura cu un proiect de birouri de pe Strada Mihai Eminescu nr. 238.

Tecon a inregistrat o cifra de afaceri de 1 milion de euro anul trecut, in crestere cu 17,6% fata de 2008. Cresterea afacerilor s-a datorat, in principal, proiectelor incepute in 2008 si continuate in 2009.

Firma are circa 20 de salariati, dintre care 13 sunt arhitecti.