“Efectele programul Prima Casa 2 ar fi putut fi mult bune daca s-ar fi luat in calcul doua idei de imbunatatire, respectiv acordarea de finantari doar pentru constructia de locuinte noi, precum si cresterea perioadei de rambursare a creditelor, la 50 de ani. Am aflat ca in Olanda exista un program similar in care durata de plata a creditului de intinde pe 50 de ani, in vreme ce in Japonia se ajunge chiar si la 80 de ani, din cauza preturilor foarte ridicate. Daca programul era mai flexibil, se innoia toata lumea. Romania era fericita”, spune Guzu, care conduce un business de noua milioane de euro.

Extinderea duratei de rambursare a imprumuturilor ar fi facilitat accesul mai multor oameni la credite, datorita scaderii ratelor, crede Guzu.

“In conditiile in care rata lunara ar fi de 200 de euro, multi oameni ar prefera sa-si cumpere o locuinta proprie decat sa plateasca o chirie similara. A avea o casa inseamna un confort psihologic sporit”, considera antreprenorul.

Bancile au inceput sa acorde credite pentru programul Prima Casa in luna iulie a anului trecut. Aproape 24.500 de locuinte au fost achizitionate pana in prezent prin intermediul programului, valoarea totala a garantiilor acordate de stat fiind de aproape un miliard de euro.

Un an de PRIMA CASA: Bilantul unui program guvernamental

Un an de PRIMA CASA: Bilantul unui program guvernamental

Daca pentru programul garantat de catre stat bancile au oferit credite, accesul la finantare a investitorilor ramane blocat, in ciuda masurilor luate de Banca Nationala a Romaniei (BNR, care au avut ca efect imediat scaderea dobanzii de politica monetara.

Asa cum spuneam recent, bancile au bani, dar nu acorda credite pentru ca sunt precaute. Prefera sa se concentreze pe reesalonarea creditelor vechi, astfel incat acestea sa nu devina neperformante”, mentioneaza omul de afaceri.

Daniel Guzu, proprietarul Duraziv: Banii din banci incep sa strige

Daniel Guzu, proprietarul Duraziv: Banii din banci incep sa strige

In ciuda reticentei bancilor de a acorda credite, afacerile Duraziv au inregistrat o crestere de 60% in primele sase luni, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Avansul s-a datorat atat investitiilor in marketing derulate de companie, cat si majorarii preturilor la produse, in contextul cresterii costurilor cu materiile prime.

“Prima jumatate a anului a debutat foarte promitator, insa masurile de austeritate au dus la scaderea consumului. Consider ca autoritatile nu trebuiau sa umble la salarii si pensii, ci doar la TVA, iar numarul de personal din sistemul ar trebui redus cu discernamant”, spune Guzu.

Avansul vanzarilor din perioada ianuarie – iunie s-a datorat si investilor in marketing pentru lansarea produselor “Duraziv cu Kauciuc”.

Citeste si:

“Teoretic, ne-a ajutat si campania pentru Kauciuc, pentru ca a contribuit la cresterea notorietatii brandului Duraziv”, subliniaza Guzu.

Datorita evolutiei vanzarilor din primul semestru, omul de afaceri estimeaza ca afacerile Duraziv vor depasi pragul de 12 milioane de euro in 2010, in crestere cu peste 30% fata de valoare de anul trecut. La inceputul anului, Guzu si-a bugetat o crestere de doar 10% a afacerilor.

Duraziv a inregistrat o cifra de afaceri de 9 milioane de euro anul trecut, in scadere cu aproape 15% fata de 2008. Vanzarile de adevizi ale companiei au totalizat circa trei milioane de euro in 2009, restul cifrei de afaceri fiind generata de profilele metalice. Anul acesta, adezivii vor reprezenta patru milioane de euro din totalul cifrei de afaceri.

Compania detine o fabrica de adezivi si profile metalice in Popesti-Leordeni, care a suportat investitii de circa 7,5 milioane de euro pana in prezent, cu o capacitate anuala de productie de 200.000 de tone de adezivi si 12.000 de tone de profile metalice.

Anul acesta, compania a investit 360.000 de euro in achizitia a doua masini pentru prelucrare profilelor.

Recent, Guzu a luat decizia de a reintra si in businessul cu vopsea, dupa ce la inceputul anului trecut finaliza vanzarea Fabryo, unul din cei importanti jucatori de pe piata locala de lacuri si vopsele, catre fondul suedez de investitii Oresa Ventures.

Antreprenorul a investit un milion de euro pentru a dezvolta divizia de tencuieli decorative si vopsele.

“Am inceput sa producem vopsea deoarece vrem oferim un sistem complet pentru termoizolarea locuintelor, avand in vedere ca pentru livrarea de polistiren lucram deja cu un producator local. Nu am niciun plan de vanzari in privinta vopselelor, ci mi-am propus doar o crestere naturala. Daca as fi vrut sa intru in forta pe piata vopselelor, intram cu un brand nou, separat de Duraziv”, mai spune Daniel Guzu.

Vopselele Duraziv se gasesc pe piata incepand cu luna iulie, publicul tinta fiind reprezentat momentan de segmentul premium-profesional, capacitatea de productie de 40 de tone /zi neputand acoperi toate segmentele.