“Romania traverseaza prima criza adevarata de la inceputul anilor ’90. Aceasta perioada este mult mai grea fata de alte crize pe care le-a traversat Romania pana acum, deoarece oamenii, chiar daca nu aveau bani, nu aveau nici credite. Acum, toata lumea are credite, iar veniturile populatiei sunt din ce in ce mai reduse”, afirma Wreifalt.

In contextul declinului consemnat de economie, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 28,3 milioane de lei (6,7 mil. euro) anul trecut, in scadere cu 35% fata de 2008. In ciuda reducerii vanzarilor, Velux Romania a reusit sa ramana profitabila si a realizat un castig net de circa 45.000 de euro.

“Scaderea afacerilor a fost determinata de efectele pe care le-a avut criza financiara in toate domeniile de activitate. Totusi, suntem multumiti ca declinul pe care l-am inregistrat a fost mai mic decat scaderea de 50-60% din domeniul rezidential”, spune Wreifalt.

In primele opt luni ale anului, compania a reusit sa isi pastreze vanzarile la un nivel similar celui inregistrat in acelasi interval al anului trecut. Pentru 2010, importatorul de ferestre de mansarda si-a bugetat o stagnare a cifrei de afaceri, la nivelul anului trecut.

“Cel mai greu moment din aceasta perioada de criza a fost sa le spunem partenerilor ca trebuie sa trecem impreuna peste momentele dificile, in contextul in care ei veneau catre companie si doreau sa afle de la noi ce trebuie sa faca, iar noi nu stiam ce sa le spunem. Atat 2009, cat si inceputul lui 2010, au reprezentat doua momente cu foarte multe semne de intrebare”, mentioneaza executivul Velux Romania.

Pentru a trece mai usor peste perioada de criza, compania a continuat sa investeasca in marketing si in relatia cu partenerii, chiar daca “nu si-a mai aratat toti muschii”, asa cum se intampla in anii premergatori recesiunii.

Totodata, importatorul ferestrelor de mansarda a redesenat strategia de vanzari si a investit in relatia cu arhitectii, care reprezinta o sursa foarte bune in ceea ce priveste furnizarea de proiecte.

Cel mai bun lucru pe care l-am trait de la inceputul lui 2009 a fost ca am putut comunica mult mai bine cu distribuitorii nostri. In 2006 – 2008, partenerii erau orientati doar catre produs si catre vanzari cat mai mari, pentru ca asa cerea piata, iar ritmul era unul extrem de alert. Acum, partenerii au devenit mult mai interesati de produse durabile, calitative, care sa-i diferentieze in raport cu ceilalti competitori. De asemenea, confortul pe care il ofera o suprafata mansardata a inceput sa primeze in strategia partenerilor”, precizeaza Wreifalt.

In functie de dimensiune si de functiile pe care le au ferestrele de mansarda, Velux Romania practica preturi incepand de la 230-240 de euro/fereastra, pana la 600-700 de euro.

Citeste si:

Cele mai scumpe dispun de diverse functii, cum ar fi aerisire programabila, senzor de ploaie, setari personale sau afisaj digital cu setari in limba romana.

Costul amenajarii unei mansarde variaza intre 200 si 500 de euro/mp
, in functie de materialele si forta de munca folosite. In acest cost intra si cheltuielile cu ferestrele de mansarda.

“Proprietarul unei case ar cheltui cu 30-40% mai mult daca si-ar extinde locuinta prin constructia unui spatiu nou si nu prin mansardarea podului”, mentioneaza Wreifalt.

Pentru a fi luminata si ventilata suficient de bine, o mansarda trebuie sa dispuna de ferestre care sa acopere 10% din suprafata totala a spatiului de locuit.

Majoritatea vanzarilor companiei, care dispunse de aproximativ 600 de distribuitori la nivel national, este destinata proprietarilor de case.

“Vindem in toata tara, mai putin in acele zone din partea de sud, unde nu sunt foarte frecvente casele cu acoperis vertical. Bucurestiul constituie o exceptie, atat datorita marimii sale, cat si a diferitelor tipuri de acoperisuri intalnite aici”, subliniaza seful Velux Romania.

Cei mai importanti jucatori de pe piata locala a ferestrelor de mansarda sunt Keylite (Irlanda), Fakro (Polonia) si Roto (Germania).

Grupul danez Velux, care are circa 10.000 de salariati globali, este prezent in peste 40 de tari la nivel mondial si dispune de 11 unitati de productie.