Discutiile pentru modificarea actualului Cod al Muncii au inceput intre Guvern, sindicate si patronate din luna decembrie, initial fiind stabilit ca termen limita de negocieri sfarsitul anului 2010. Termenul s-a prelungit pana in ianuarie, apoi inca o data pana in martie, cand Emil Boc si-a asumat raspunderea pe o forma care continea foarte putine observatii ale sindicatelor si patronatelor.

Practic, Boc si-a asumat raspunderea pe o forma apropiata de cea initiala care fusese postata initial pe site-ul Ministerului Muncii, in varianta finala fiind incluse doar opt amendamente din cele 144 de propuneri formulate de parlamentarii coalitiei.

Astfel, in noul Cod al Muncii a fost introdusa prevederea potrivit careia in termen de 45 zile calendaristice de la data concedierii colective salariatul concediat are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reinfiintat in aceeasi activitate, fara examen, concurs sau perioada de proba.

Salariatii vor avea la dispozitie un termen de maximum cinci zile calendaristice de la data comunicarii angajatorului pentru a-si manifesta in scris consimtamantul cu privire la locul de munca oferit, termenul initial fiind de zece zile.

In situatia in care salariatii care au dreptul de a fi reangajati nu isi manifesta in scris consimtamantul sau refuza locul de munca oferit, angajatorul poate efectua noi incadrari pe locurile de munca ramase vacante.

Noul Cod al Muncii introduce si perioada de stagiu, pentru absolventii institutiilor de invatamant superior, aceasta constand in primele sase luni dupa debutul in profesie. Fac exceptie acele profesii in care stagiatura este reglementata prin legi speciale. La sfarsitul perioadei de stagiu, angajatorul elibereaza obligatoriu adeverinta care este vizata de Inspectoratul Teritorial de Munca in a carui raza teritoriala de competenta acesta isi are sediul.

Documentul mai stabileste ca perioada in care se pot face angajari succesive de proba a mai multor persoane pentru acelasi post este de maximum 12 luni, iar pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.

Legislatia muncii introduce si obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora.

Din Codul Muncii a fost eliminata prevederea din proiectul initial conform careia angajatorul poate renunta unilateral la clauza de neconcurenta prevazuta in contract, iar plata indemnizatiei de neconcurenta inceteaza dupa minim 30 de zile calendaristice de la notificarea scrisa adresata salariatului de catre angajator privind denuntarea acesteia.

Executivul a decis totodata ca articolul referitor la negocierile colective sa prevada ca "partile, reprezentarea acestora si procedura de negociere si incheiere a contractelor colective de munca se stabilesc potrivit legii".

In forma initiala, acest articol stabilea ca negocierea si incheierea contractelor colective de munca se reglementeaza prin lege speciala.
Codul Muncii mai prevede ca sindicatele, federatiile si confederatiile sindicale sunt constituite de catre salariati, pe baza dreptului de libera asociere, in scopul promovarii intereselor lor profesionale, economice si sociale, precum si a apararii drepturilor individuale si colective ale acestora prevazute in contractele colective si individuale de munca sau in acordurile colective de munca si raporturile de serviciu, precum si in legislatia nationala, in pactele, tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte.

Constituirea, organizarea si functionarea sindicatelor se reglementeaza prin lege.

Patronatele constituite in conditiile legii sunt definite drept organizatii ale angajatorilor, autonome, fara caracter politic, infiintate ca persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial.

Angajatorii se pot asocia in federatii si confederatii sau alte structuri asociative, conform legii.

O alta prevedere cuprinsa in noul Cod al Muncii face referire la contravaloarea pagubei provocate de catre angajat in timpul muncii si imputata acestuia pentru recuperare de catre angajator, aceasta urmand sa fie limitata la echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie.

Citeste si:

Codul Muncii mai stabileste ca salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor. Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.

In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.

Contractele colective de munca si actele aditionale ale caror prevederi sunt limitate la 31 decembrie 2011 vor putea fi incheiate dupa aceasta data pe durate care vor fi stabilite prin lege speciala.

Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie, fata de 30 in prezent, si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere, fata de 90 in prezent.

In ce priveste termenul de preaviz, acesta nu poate fi, potrivit Codului Muncii, mai mare de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie sau 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.

O alta modificare vizeaza contractele individuale de munca pe perioada determinata, care vor putea fi incheiate pana la 36 de luni, perioada fiind majorata cu un an.

Codul Muncii reglementeaza si munca prin agent de munca temporara, un concept nou introdus. Acesta reprezinta munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia utilizatorului pentru a lucra sub supravegherea si conducerea acestuia din urma. Misiunea de munca temporara va fi stabilita pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 luni.

Noul Cod al muncii majoreaza sporul acordat pentru munca prestata in timpul noptii de la 15 la suta la 25 la suta din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin trei ore de noapte din timpul normal de lucru.

De asemenea, in cazul controalelor care au ca obiectiv depistarea muncii fara forme legale, inspectorii de munca au o noua obligatie, de a completa registrul unic de control dupa efectuarea controlului.

Noul Cod al muncii prevede si o inasprire a pedepselor pentru munca la negru. Astfel, primirea la munca a pana la cinci persoane fara incheierea unui contract individual de munca se va sanctiona cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata, iar fapta persoanei, care in mod repetat stabileste pentru salariatii incadrati in baza contractului individual de munca salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, va constitui infractiune si se va pedepsi cu inchisoare de la sase luni la un an sau cu amenda penala.
De asemenea, constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la unu la doi ani sau cu amenda penala primirea la munca a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract individual de munca.

Guvernul a mai decis ca o amenda cuprinsa intre 1.500 lei si 3.000 lei sa fie aplicata atat pentru lipsa evidentei orelor de munca prestate de fiecare salariat care trebuie prezentata inspectorilor de munca de catre angajator, dar si pentru nerespectarea regulii conform careia o persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical.

Confederatiile sindicale sustin ca in noul Cod al Muncii sunt mai multe modificari "aberante": se pune accent pe instituirea contractelor individuale de munca pe perioada determinata, prin descurajarea incheierii contractelor de munca pe perioada nedeterminata; salariatii vor putea fi disponibilizati colectiv fara nici o perspectiva de reangajare; prelungirea perioadei de proba a salariatilor la 90 de zile, respectiv 120 de zile; criterii de performanta in caz de disponibilizare colectiva care nu tin cont decat de performanta individuala a lucratorului stabilita de angajatori pe criterii pur subiective si ignora nevoia analizarii situatiei sociale a salariatului; delegarea se va putea face pe o perioada de doua luni, in loc de 30 de zile cum este in prezent; salarizarea angajatilor cu contract temporar de munca va fi mai mica decat a celor cu contract pe o perioada determinata; in privinta muncii suplimentare, in loc ca timpul liber sa fie acordat in urmatoarele 30 de zile, el va fi acordat intr-o perioada de 60 de zile; reabilitarea profesionala a salariatilor sanctionati se va dubla, de la 6 la 12 luni; stabilirea normelor de munca vor putea fi facute discretionar, legea prevazand doar posibilitatea consultarii sindicatelor, nu si obligatia de a tine cont de punctul acestora de vedere exprimat pentru protejarea drepturilor lucratorilor; contractele colective de munca vor fi la dispozitia si bunul plac al patronului, cunoscut fiind ca «reprezentantii salariatilor» in majoritatea cazurilor sunt numiti de patron, si nu alesi de oameni; din Codul Muncii dispar principiile care stau la baza contractelor colective de munca.

Curtea Constitutionala a respins sesizarea privind neconstitutionalitatea Codului Muncii, pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament. Sesizarea a fost depusa de 112 parlamentari PSD si PNL, care au contestat adoptarea Codului Muncii prin procedura asumarii raspunderii Guvernului, precum si elemente de fond ale actului normativ.

Daca presedintele va promulga noul Cod al Muncii, actul normativ isi va produce efectele dupa publicarea in Monitorul Oficial, la termenele prevazute.