"Declararea datelor de recensamant este obligatorie. Exista oligativitatea persoanelor de a declara datele de recensamant, precum exista si posibilitatea de a ne verifica daca-i pastram confidentialitatea. Este la fel peste tot in Europa", a spus Voineagu, citat de Mediafax.

Potrivit lui Voineagu, recensamantul de proba (din perioada 7 - 16 mai) a relevat un grad "ingrijorator" de mare de refuz privind declararea datelor personale, oficialul INS precizand ca rata de refuz cea mai inalta s-a consemnat la persoanele de etnie roma.

Potrivit legislatiei, refuzul furnizarii personalului de recensamant a informatiilor prevazute in programul de inregiustrare sau furnizarea de date eronate sau incomplete constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 200 la 1.000 de lei. Aceeasi amenda se aplica si pentru persoanele care impiedica "in orice mod" efectuarea inregistrarilor si controlul datelor de catre persoanele implicate.

Sanctiunile pentru personalul implicat in recensamant sunt considerabil mai mari, respectiv amenda de la 500 la 1.500 de lei, si privesc nerespectarea prevederilor de confidentialitate sau utilizarea datelor in alte scopuri decat cele stabilite prin legea recensamantului.

Legislatia stabileste ca dupa finalizarea recensamantului, formularele cu inregistrari sunt distruse, de catre "institutiile specializate", iar arhiva optica a chestionarelor este predata Arhivei Nationale.

"Rolul datelor este doar statistic, se pastreaza confidentialiltatea datelor individuale care sunt transmise de intervievati. Trebuie sa explicam fiecarei persoane ca aceste chestionare nu au nicio repercusiune, datele transmise fiind utilizate numai in scop statistic. Se opereaza intr-un regim de confidentialitate garantata", a adaugat Voineagu.

Presedintele INS a aratat ca recensamantul de proba a urmarit in principal identificarea problemelor de colectare a datelor, si nu a avut ca scop culegerea de date preliminare, dar ca o prima observatie s-a constatat o scadere importanta a populatiei.

Citeste si:

In opinia lui Voineagu, diferenta mare fata de populatia de la cel mai recent recensamant (2002) nu este cauzata doar de sporul natural negativ din aceasta perioada, cat mai ales de sporul negativ al emigrarii, calculat ca diferenta intre emigrare si imigrare.

La recensamantul din 2002, populatia Romaniei se cifra la 21,68 milioane de persoane, cu aproape 1,2 milioane de persoane mai putin decat in 1992 (22,81 milioane persoane).

"Trebuie sa colaboram cat mai strans cu celelalte state din UE pentru a afla cat mai exact sporul migrator", a adaugat Voineagu.

Oficialul INS considera ca o relevanta deosebita o vor avea rezultatele privind migrarea interna, care va reprezenta suport pentru politicile publice regionale din viitor.

In ceea ce priveste sporul natural negativ, Voineagu a aratat ca o problema importanta o reprezinta mortalitatea infantila, unde procentajul este cu mult peste media europeana, situatie care poate fi explicata nu doar prin sistemul sanitar deficitar, cat si prin pregatirea precara si lipsa de informare a tinerelor mame.

La inceputul lunii august primariile vor incepe selectarea personalului care va participa la recensimant, pe baza unor criterii stabilite de INS.

Recensamantul populatiei si locuintelor se va efectua in perioada 22 - 31 octombrie, iar in perioada 5-14 noiembrie va avea loc ancheta de control si verificare a volumului si calitatii informatiei.