Prin japonizare se intelege o perioada lunga in care cresterea economica a unei tari este in jur de 0, cu mult sub potentialul acesteia, in contextul in care exista o inertie a sistemului economic foarte greu de spart.

Japonia a ramas in istoria economica dupa ce in anii ’90 a intrat intr-o perioada de stagnare, denumita “deceniul pierdut”.

Potrivit lui Daianu, situatia actuala din Europa si SUA este similara cu cea din Japonia anilor ’90, pentru ca totul a pornit cu o explozie a pietei imobiliare japoneze, care a avut un impact extrem de puternic asupra bilanturilor bancilor.

Asemanator crizei din 2008, in Japonia s-a incercat salvarea sectorului bancar, s-au coborat dobanzile la nivelul 0, ceea ce a facut ca politica monetara sa fie relativ inutila dupa acest punct.

“Sistemul nu si-a gasit o forta motrica interna de iesire din stagnare, pentru ca japonezii ca popor economisesc foarte mult, deci consumul nu prea merge la ei. Banca centrala nu a reusit sa creeze inflatie, care sa stimuleze consumul”, a explicat Daianu.

Tot din aceasta perioada, Japonia a consemnat deficite bugetare mari, care au crescut datoria publica la peste 200% din PIB. De asemenea, deflatia a amplificat problema datoriilor, pentru ca, in cazul deflatiei, datoriile cresc in termeni reali.

Sansa Japoniei de a nu sta un deceniu in recesiune a fost oferita de exporturi, intrucat deficitele nu au reusit sa asigure revenirea economiei.

“Japonezii au cautat prin mentinerea cursului yenului la un nivel competitiv sa evite intrarea intr-o spirala mai nenorocita, adica intr-o cadere economica cu deflatie”, a adaugat economistul.

Daianu apreciaza ca japonezii au comis, insa, erori importante, intrucat nu au reparat bilanturile bancilor, situatie asemanatoare cu cea a Europei in prezent, pentru ca nu putine banci inca au ramas cu “bilanturi precare” dupa criza din 2008, care impiedica finantarea.

“Este inca o problema de solventa la unele banci, care au bilanturi stricate. De aceea se vorbeste de nevoia unor banci importante de a emite noi actiuni, de a se recapitaliza”, mentioneaza profesorul de economie.

El avertizeaza ca pericolul de “japonizare” este generat si de neincrederea investitorilor, de indatorarea publica si privata excesive.

Mai mult, “America si Europa sunt puse pe picior gresit, pentru ca nu mai au forta de altadata” in conditiile globale de acum.

Astfel, s-ar intra intr-un cerc vicios, deoarece cvasistagnarea pe o perioada de mai multi ani ar mentine o incertitudine teribila, iar in absenta cresterii economice nu vor putea fi acoperite datorii.

Ce e de facut? Corectii fiscale pe termen scurt sau stimularea economiei?

Daniel Daianu mentioneaza ca exista un “trade-off” intre corectiile fiscale si incercarea de a evita o noua recesiune. Intrebarea cheie acum in Europa si SUA este daca autoritatile trebuie sa opereze ajustari de cheltuieli severe pe termen scurt, ceea ce ar favoriza reintrarea in recesiune, sau sa aplice corectii fiscale pe termen mediu si lung.

Pe de alta parte, Daianu a mai spus ca “desi americanii au invatat din lectia japoneza, acest lucru nu este suficient”, intrucat nu se pot baza pe exporturi asa cum a facut-o Japonia.

“Eu cred ca, pe termen scurt, SUA nu ar trebui sa taie cheltuielile asa mult, cum cer unii republicani. Ei ar trebui sa declanseze investitii in infrastructura, ceea ce ar asigura si locuri de munca noii lasand astfel corectiile fiscale majore pe termen mediu si lung. In plus trebuie umblat si la sistemul de taxe si impozite, pentru a avea o echilibrare a bugetului cu mai putine daune colaterale”, crede profesorul de economie.

El considera ca Federal Reserve nu si-a terminat cartusele si ca, pe termen scurt, ar trebui sa ramana cu dobanzile foarte scazute (asa cum a si decis Fed recent), ceea ce inseamna rate reale negative.

Pe de alta parte, Daianu critica Banca Central Europeana (BCE), pentru ca a crescut in doua randuri dobanda de politica monetara (la 1,25% si 1,5%), semnaland o anumita inconsistenta logica, intrucat pe de-o parte cumpara obligatiuni ale statelor cu datorii mari, dar pe de alta parte ridica dobanzile.

“Dobanda trebuie sa aiba in vedere nevoia de stabilitate financiara la nivelul ansamblului sistemului european. Nu era cazul sa mareasca dobanda, intrucat presiuni inflationiste serioase nu exista inca”, e de parere Daianu.

Citeste si:

In plus, economistul sustine ca BCE ar trebui sa creasca volumul facilitatii (European Financial Stability Facility – EFSF n.r.) poate chiar pana la 1500 miliarde euro, mai ales ca ideea eurobond-urilor nu este acceptata in Germania si Olanda.

Totodata, Uniunea Europeana trebuie sa fie foarte atenta la presiunea pe care o pune pe greci, pe irlandezi si portughezi, deoarece austeritatea dusa la extrem poate avea consecinte economice si sociale foarte rele.

Daianu subliniaza ca, in Grecia, BCE ar trebui sa fie mai preocupata de cum se face restructurarea sectorului public, decat de cat de repede se taie cheltuielile. Drept este ca lupta contra evaziunii fiscale este un imperativ acolo.

“Eu as fi mai preocupat de calitatea privatizarilor, decat de a le spune ca trebuie sa privatizeze cu toptanul”, a mai spus profesorul de economie.

Austeritatea severa poate duce la derapaje sociale

Economistul Daniel Daianu avertizeaza si asupra situatiei sociale din Marea Britanie, unde autoritatile trebuie sa fie foarte atente, sa mearga intr-un fel pe sarma, pentru ca reformele fiscale sunt absolut necesare, dar conteaza modul in care sunt facute, intrucat “diavolul este in detalii”.

Recentele revolte din Marea Britanei au cauze mult mai adanci, printre care si problema multiculturalismului. Profesorul de economie recunoaste existenta acestei probleme, dar recuzarea acestui fenomen este problematica intr-o Europa care imbatraneste si care are multi imigranti.

"Si asa avem accente de xenofobie si extremism in crestere. Oamenii politici sa nu se joace cu focul in aceasta privinta", spune Daianu.

El crede ca englezii au ignorant probleme mai vechi si cand premierul a taiat drastic cheltuielile, aceasta a fost o scanteie care a declansat revoltele.

In Marea Britanie, austeritatea este strans legata de reforma sistemului educational si de programele sociale. Nu trebuie ignorat somajul in randul tinerilor, care este destul de ridicat in multe state europene.

Economistul semnaleaza o erodare a clasei de mijloc in lumea industrializata, ca urmare a cresterii inegalitatilor economice, accentuate si mai mult de criza financiara.

Daianu avertizeaza ca trebuie tratata cu atentie distributia poverii ajustarii, in conditiile in care platitorii mici de taxe si impozite au fost cei care au suportat povara salvarii sistemului bancar.

Riscul disparitiei euro este real

Daianu a criticat si modul in care sunt vazute dezechilibrele la nivel agregat din zona euro, pe care unii lideri europeni le considera mai mici decat cele ale SUA.

“Ei (inclusiv Jean-Claude Trichet – n.r.) fac aceasta comparatie, dar ea este in larga masura neavenita, pentru ca SUA in pofida politicilor disfunctionale au guvern federal, trezorerie comuna, iar libertatea de miscare in SUA este incomparabila”, a mentionat economistul.

Daianu critica astfel masurile de restrictionare a pietei muncii puse romanilor si bulgarilor, masuri pe care UE se grabeste sa le aprobe in momentul in care apar probleme, in contrast cu Statele Unite unde nu exista bariere de miscare intre state.

In plus, zona euro are mari probleme de constructie si, daca acestea nu vor fi rezolvate, riscul unei disolutii este real.

“La americani nu se pune problema disparitiei dolarului, in timp ce in zona euro exista acest risc”, conchide Daianu.

In schimb, SUA au alte probleme: dolarul risca sa se deprecieze foarte mult, daca vor continua sa tipareasca moneda si nu isi corecteaza bugetul.