Update, ora 11:30:

Curtea Constitutionala Federala a Germaniei a avizat participarea guvernului de la Berlin la Mecanismul European de Stabilitate (MES), iar tratatul de infiintare a fondului de salvare a zonei euro poate merge la ratificare in Parlament, cu anumite conditii.

Curtea suprema de la Karlsruhe a avizat participarea guvernului la fondul de urgenta de 500 miliarde euro al statelor din zona euro si pactul de disciplina fiscala semnat de 25 de lideri europeni in prima parte a acestui an.

Conditiile stabilite de Curte se refera la expunerea financiara pe care si-o poate asuma guvernul german fata de fond, care nu poate depasi plafonul de 190 miliarde euro stabilit initial fara aprobarea Bundestagului, camera inferioara a Parlamentului.

Judecatorii au respins totodata o clauza de confidentialitate din tratatul de infiintare a fondului de urgenta, hotarand ca orice decizie a MES trebuie avizata de ambele camere ale Parlamentului german.

Articolul initial:

Este practic o noua „zi zero” pentru mult lovita economie europena, iar o respingere a celor doua proiecte – Mecanismul European de Stabilitate (MES) si Pactul fiscal – ar putea conduce la disparitia monedei unice.

Un aviz favorabil pentru participarea Germaniei la fondul de urgenta al zonei euro, care se ridica la 500 miliarde euro, va creste nemultumirea in randul populatiei, in conditiile in care peste jumatate dintre germani resping cele doua proiecte.

Curtea Constitutionala a Romaniei versus Curtea Constitutionala a Germaniei

Ultimele luni au aratat slabiciunile politicienilor in luarea deciziilor, astfel ca neintelegerile dintre ei au trebuit sa fie transate de catre justitie.
In urma cu doar 3 saptamani, Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a trebuit sa decida daca presedintele Traian Basescu se intoarce la Cotroceni, hotarare nu de mare importanta pe plan european, dar decisiva din punct de vedere intern.

wall-street.ro isi propune sa realizeze o comparatie intre cele doua institutii, CCR si CCG, desi acestea provin din tari care au culturi diametral opuse.

1. Organizare

Curtea Constitutionala a Romaniei este formata din noua judecatori numiti pentru un mandat de noua ani. Camera Deputatilor numeste trei judecatori, la fel si Senatul si Presedintele Romaniei.

Curtea Constitutionala a Germaniei se compune din 16 judecatori, acestia fiind alesi de catre Parlamentul federal (Bundenstag) si de Bundesrat (organ constitutional in care sunt dezbatute problemele celor 16 landuri ale republicii). Mandatul judecatorilor este de 12 ani si nu poate fi prelungit. Curtea este alcatuita din doua Senate, competentele de solutionare a reclamatiilor fiind impartite intre acestea.

Citeste si:

In cazul deciziei de astazi, Al Doilea Senat este cel care va decide exclusiv.

2. Cine sunt judecatorii din cele 2 Curti, ce studii au si ce functii au mai ocupat

Presedintele CCR este Augustin Zegrean, absolvent al Facultatii de Drept a Universitatii Babes-Bolyai, Cluj-Napoca . La inceputul carierei a fost consilier juridic la mai multe firme, iar inainte de a deveni presedinte CCR a fost arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrii a Romaniei.

Ceilalti membri sunt Aspazia Cojocaru (a absolvit Facultatea de drept - Universitatea Bucuresti, profesor universitar doctor la Facultatea de drept “Yolanda Eminescu”, Universitatea “Valahia” din Targoviste si profesor universitar doctor la Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative, Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir), Acsinte Gaspar (a absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti, iar intre 2000 - 2004 a fost deputat PDSR), Petre Lazaroiu (Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti si avocat la Baroul Bucuresti intre 2004 -2008), Mircea Stefan Minea (prodecan al Facultatii de Drept al UBB - Cluj Napoca intre 1995 - 2004), Iulia Antoanella Motoc (Universitatea Paul Cezanne Aix Marseille III- Master, doctor in drept al acestei Universitati (1995), fiind abilitata sa conduca doctorate de Universitatea Paris XI. Cadru universitar din 1995 si profesor universitatar la Universitatea Bucuresti din 2002), Ion Predescu (Facultatea de Drept Bucuresti si avocat pledant definitiv - Baroul Dolj, Senator intre 1990 si 2004), Valentin Zoltan Puskas (Facultatea de Drept si fost senator de Covasna in legislaturile din 1996, 2000 si 2004, din partea UDMR) si Tudorel Toader (din 2004 decan al Facultatii de Drept - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iasi).

Presedintele CCG este Andreas Vosskuhle (foto mic), care a studiat dreptul la Universitatea Bayreuth si la Ludwig-Maximilians-Universitat din Munchen. Inainte de a deveni membru al Curtii a fost ales rector al Universitatii Albert-Ludwigs din Freiburg.

Ceilalti membri din Al Doilea Senat sunt Gertrude Lubbe-Wolff (Universitatea din Bielefeld si Harvard Law School, iar ultima functie ocupata a fost de presedinte al Consiliului german de mediu), Michael Gerhardt (judecator la Tribunalul Administrativ Federal), Herbert Landau (secretar de stat la Ministerul Justitiei), Peter M. Huber (a studiat dreptul la Universitatea Ludwig-Maximilians si in trecut a fost ministru de Interne al landului Turingia), Monika Hermanns (a studiat dreptul la Universtitatiile din Munster si Freiburg si fost judecator la Curtea Federala de Justitie), Peter Muller (a studiat dreptul la Universitatiile din Bonn si Saarbrucken si fost presedinte al landului Saarland) si Sibylle Kessal-Wulf (a studiat dreptul la Universitatea din Kiel si a ocupat in trecut functia de presedinte al Curtii Federale de Justitie).

3. Increderea populatiei

Aproape 80% dintre germani au incredere in Curtea Constitutionala , in conditiile in care mai putin de jumatate ofera credit Guvernului si Parlamentului. Desi este un actor politic, Curtea este vazuta ca fiind peste sistemul politic.

In Romania, potrivit unui sondaj al Institutului Roman pentru Evaluare (IRES), doar 41% dintre romani au incredere in CCR si probabil ca nivelul este in scadere dupa ultimele evenimente.

Curtea Constitutionala a Romaniei a amanat o decizie cu privire la referendumul de demitere a lui Traian Basescu din 29 iulie, desi regulile jocului se stiau de la bun inceput. Atunci CCR anunta ca verdictul va fi dat chiar astazi, 12 septembrie. Cu toate acestea, pe 21 august, fortata de tensiunile economice, Curtea a decis ca Traian Basescu sa se intoarca la Cotroceni.

Spre comparatie, Curtea Constitutionala din Germania a precizat ca se va pronunta miercuri asupra legalitatii fondului de salvare din zona euro, in ciuda unui amendament ridicat in ultima clipa de catre un membru al Parlamentului.

Alaturi de actiunile recente ale Bancii Centrale Europene (BCE), de a cumpara obligatiuni guvernamentale, o decizie favorabila a CCG asupra MES ar putea ajuta si economia romaneasca. Deja ING si-a ajustat prognoza pe curs, de la 4,85 la 4,65 lei/euro la final de an, pe fondul imbunatatirii perceptiei de risc asupra Romaniei in urma deciziei BCE.

BNR a publicat ieri un curs de referinta de 4,4834 lei/euro, cu 0,42 bani mai mare decat nivelul precedent.