Economistul Adrian Mitroi avertizeaza ca intre economia reala si piata de capital s-a format un clivaj in ultimii 20 de ani, mai exact corelatia binecunoscuta a Bursei care anticipeaza cu 6 luni evolutia economiei nu mai sta in picioare.

La inceputul anilor '80, cand a inceput domnia republicanilor, cu cele doua mandate ale lui Ronald Reagan si cel al lui George H. W. Bush, economia a avut o perioada buna cu rate de crestere mari, probabil stimulata de politica relaxata in ceea ce priveste taxarea si de masurile de stimulare a mediului de afaceri.

Graficul de mai jos arata ca, in afara celor doi ani de recesiune (1982 si 1991), in cei 12 ani de mandat republican cresterea economica a tins sa depaseasca 2% si chiar sa treaca de 4% in patru ani. Anii in care la Casa Alba au fost republicanii sunt indicati prin coloane rosii, iar coloanele albastre reprezinta perioada de guvernare a democratilor.

Dupa cum se observa, nici perioada 1993-2000, in timpul celor doua mandate ale lui Bill Clinton, economia nu a mers rau, PIB-ul avansand cu peste 2% in toti cei opt ani si chiar am putea trage concluzia ca motoarele economiei au mers la o turatie constanta.

Potrivit lui Mitroi, diferentele in ceea ce priveste evolutia pietei si a economiei sub cele doua mari partide istorice tind sa se erodeze.

"Republicanii isi permiteau in trecut sa fie curajosi si sa implementeze masuri agresive de stimulare a economiei, insa noua economie nu mai permite aceasta voluptate", considera economistul.

Dupa cum se poate observa si din graficul de mai sus, dupa socul antentatelor teroriste din 2001, cand economia a reusit totusi sa avanseze cu circa 1%, ratele de crestere nu au mai depasit 4%. In plus, este de remarcat ca, exceptand anii de recesiune generati de criza financiara (2008 si 2009), diferentele mari intre evolutia economiei sub mandatele republicanilor (George W. Bush) si democratilor (Barack Obama) sunt nesemnificative.

Citeste si:

Mai mult, Mitroi a remarcat ca spiritul american s-a erodat semnificativ. "Chiar si antreprenorii din SUA au inceput sa gandeasca ca europenii si sa isi puna intrebari de genul <Ce poate face statul pentru noi?>".

Cum difera viziunile celor doi candidati in ceea ce priveste locurile de munca?

Barack Obama vrea sa creeze un milion de locuri de munca in sectorul manufacturier pana in 2016, prin incurajarea companiilor sa isi "relocheze" productia in Statele Unite, in special prin masuri fiscale. De asemenea, el promite dublarea exporturilor pentru a sustine piata muncii, reducerea la jumatate a importurilor energetice pana in 2020 prin dezvoltarea resurselor de gaze si a energiei "verzi".

Pe de alta parte, Mitt Romney promite crearea a 12 milioane de locuri de munca prin redresarea economiei gratie scaderii impozitelor, deschiderii unor piete externe si dezvoltarea resurselor petroliere si gaziere americane.

Adrian Mitroi subliniaza ca ambii candidati au invatat ca cea mai buna metoda de cumparare a voturilor este sa reduca somajul si sa stimuleze ocuparea.

"Ce vor americanii? Siguranta si locuri de munca. Asa ca, tinand cont ca GM este in picioare si Bin Laden este mort, americanul de rand este multumit", sustine economistul.

El a completat ca, spre deosebire de Europa, "Statele Unite au inteles ca se confrunta cu o recesiune bilantiera si, ca urmare, au lucrat la solvabilitatea bancilor, firmelor si a indivizilor, exact in aceasta ordine. Europa nu a inteles acest lucru si de aceea vedem acum o prelungire a recesiunii pe continentul nostru".

Obama vrea suprataxarea bogatilor, Romney propune reducerea tuturor impozitelor

Barack Obama vrea majorarea baremului pentru cele doua categorii de venituri de peste 208.250 de dolari. Nivelurile finale ar corespunde celor practicate inainte de mandatul lui George W. Bush (36% si 39,6%). Cresterea impozitului pe profit de la 15 la 20 la suta pentru toti. Reducerea impozitelor pentru companii de la 35% la 28%, respectiv 25% in unele industrii.

De asemenea, Obama propune instaurarea "regulii Buffett", care prevede ca persoanele cu venituri mai mari de un milion de dolari pe an sa plateasca un impozit de cel putin 30 la suta.

Pe de alta parte, Mitt Romney urmareste reducerea cu 20% a sase bareme de impozit pe venit; nivelul final va scadea de la 10 la 8% pentru transa de venituri scazute, si de la 35 la 28% pentru veniturile mai mari de 388.350 de dolari, precum si scaderea impozitelor pentru companii de la 35 la 25%, aliniate mediei OCDE.

1. Credeti ca economia americana va perfoma mai bine sub guvernarea republicanilor sau a democratilor?